Din punctul de vedere al lui Fedorov, decizia Consiliului de Stat al Uniunii Sovietice a fost ilegala pentru ca nu a avut loc un referendum. „La Moscova, dupa Ucraina, independenta unui al doilea fost stat sovietic este acum pusa sub semnul intrebarii”, noteaza Derwesten.de.

Geografia locului si etnici germani

Lituania este independenta din 1990, fiind membra a UE si NATO, din 2004. Tara baltica se afla pe flancul estic al NATO, direct la granita cu exclava rusa Kaliningrad si cu statul „frate“ al Rusiei lui Putin, Belarus.

Regiunea Kalinigrad este un teritoriu al Federatiei Ruse, reprezentind o exclava a acesteia, situata intre Polonia, Lituania si Marea Baltica. Ea a fost constituita in 1946, pe teritoriile germane anexate, la 2 august 1945, de URSS. Centrul administrativ al regiunii este orasul Kaliningrad (fostul Konigsberg). Regiunea are o suprafata de 15,1 mii km² si 955 mii locuitori (in mare parte rusi, stabiliti aici in 1945-1947, in locul populatiei germane expulzate). Dupa destramarea URSS, in regiune s-au instalat cateva mii de etnici germani deportati in anii 1941-1944, din Povolgia si Novorusia in Kazahstan si Asia Centrala.

Independenta Lituaniei pusa la indoiala

Independenta RSS Lituania a fost recunoscuta la 6 septembrie 1991. Inainte de aceasta, in martie 1990, Consiliul Suprem al LSSR a emis o lege prin care a redenumit statul in Republica Lituania si a proclamat o lege care ii restabileste independenta.

Deputatul Evgheni Fedorov a prezentat Dumei de Stat, in 8 iunie, un proiect de lege care ar revoca independenta Lituaniei. Partidul Rusia Unita propune abrogarea rezolutiei Consiliului de Stat al URSS, „cu privire la recunoasterea independentei Republicii Lituania”.

Fedorov a invocat ca aceasta rezolutie este ilegala, deoarece a fost adoptata de un organism neconstitutional, incalcand o serie de articole din Constitutia sovietica. Deputatul a spus ca Lituania nu a organizat un referendum privind secesiunea de URSS si nu a stabilit o perioada de tranzitie, pentru solutionarea problemelor controversate.

Autorul proiectului de lege a mai remarcat ca in Constitutia Federatiei Ruse ar exista articolul 67.1, potrivit caruia „Federatia Rusa este succesorul legal al URSS, pe teritoriul sau”. In martie 1991, in Uniunea Sovietica ar fi avut loc un referendum, in care majoritatea cetatenilor au votat pentru mentinerea URSS ca stat unitar, a spus Fedorov.

Potrivit presei ruse, proiectul de lege este disponibil in baza de date a Dumei.

Vizita lui Scholz la Vilnius

Cancelarul Olaf Scholz a facut marti dimineata o vizita in capitala Lituaniei, Vilnius. El a promis Lituaniei sprijin militar suplimentar, pentru a descuraja si a se apara impotriva unui posibil atac rusesc. „Suntem hotarati sa ne crestem contributia”, a spus Scholz dupa discutii cu presedintele lituanian, Gitanas Nauseda, si cu sefii de guvern ai tuturor celor trei state baltice.

Este a doua calatorie a lui Scholz intr-o tara din estul UE, de la preluarea mandatului. Din punctul de vedere al cancelarului german, dupa ce a fost adoptat fondul special de 100 de miliarde de euro pentru Armata germana (Bundeswehr), e o ocazie favorabila de a demonstra ca lucrurile se misca. Programul vizitei a inclus si o intalnire cu soldatii Armatei germane, stationati in Lituania.

Angajament german sporit

Angajamentul german ar trebui dezvoltat „in directia unei brigazi de lupta robuste”, a spus Scholz. „Ca aliati in NATO, ne simtim obligati unul fata de celalalt si vom apara fiecare centimetru din teritoriul NATO, in cazul unui atac”, a mai precizat el.

In prima faza, cancelarul nu a oferit detalii, in ce va consta angajamentul german sporit. Un batalion NATO, cu 1.600 de soldati (1.000 din Bundeswehr) si condus de germani, este stationat in prezent in Lituania. O brigada este formata, de obicei, din 3.000 pana la 5.000 de soldati.

Statele baltice fac de mult timp eforturi, pentru ca o brigada NATO sa fie stationata in fiecare dintre cele trei tari. Cu toate acestea, nu e clar cati soldati ar trebui sa fie efectiv stationati la fata locului si cati ar trebui tinuti in pregatire, in afara granitelor.

Guvernul german a fost acuzat in mod repetat ca actioneaza prea prudent, in comparatie cu alti parteneri NATO, si ca a intarziat chiar, in mod deliberat, livrarea de arme grele Ucrainei.

In timpul recentei vizite din Lituania, Scholz s-a aparat, inca o data, de acuzatiile potrivit carora Germania nu a furnizat Ucrainei suficiente arme, pentru a evita atacul rusesc: „Nimeni nu actioneaza la o scara similara, cu ceea ce face Germania”, a spus cancelarul german, citat de Tagesschau.de. https://www.tagesschau.de/ausland/scholz-litauen-krieg-ukraine-russland-101.html „Sprijinul va continua in viitorul apropiat si atata timp cat este necesar”, a adaugat el.