LIVETEXT. Alegeri în UE. Sute de milioane de oameni votează azi pentru a alege un nou Parlament European

UPDATE 14:37 Premierul maltez Robert Abela a revendicat victoria partidului său Laburist la alegerile parlamentare, deși diferența față de Partidul Naționalist aflat pe locul 2 este una foarte mică.

Vorbind la televiziunea malteză TVM, Abela a pretins o „victorie solidă” pentru partidul său. Însă presa malteză l-a citat separat și pe Michael Pccinino, secretarul general al Partidului Laburist, care a declarat că numărătoarea voturilor arată că avansul față de rivalii de dreapta s-a redus la doar 15.000 de voturi.

Estimările companiei de sondare Europe Elects arată că cele două partide vor obține fiecare câte 3 mandate în Parlamentul European.

UPDATE 14:25 Un deținut dintr-o închisoare din Arles, Franța, a evadat după ce a votat în această duminică la alegerile europene, a declarat pentru AFP o sursă din închisoare, confirmând informații ale cotidianului regional La Provence.

Deținutul „a beneficiat de un permis de ieșire supravegheată” pentru a-și exercita drepturile civile, a adăugat sursa, care a precizat că a fugit „în timp ce ieșea de la secția de votare, la intrarea în autovehiculul” cu care trebuia să fie dus înapoi în închisoare sub escortă.

Deocamdată nu au fost comunicate detalii cu privire la profilul persoanei care a evadat. O anchetă a fost deschisă și încredințată parchetului Tarascon (Bouches-du-Rhône), a confirmat o sursă apropiată anchetei.

UPDATE 13:45 ANALIZĂ: Cum cântărește primul vot al tinerilor de 16 ani la alegerile europarlamentare din Germania

UPDATE 13:37 Premierul elen Kyriakos Mitsotakis a votat duminică în jurul orei 13:00 la o școală din nordul Atenei, îndemnându-i pe cetățenii țării sale să îi urmeze exemplul.

„Este o zi însorită și votăm astăzi pentru o Grecie puternică într-o Europă puternică. Vreau să subliniez încă o dată că alegerile sunt o celebrare a democrației și, cu cât este mai mare participarea, cu atât mai puternice devin valorile noastre democratice”, a declarat el, citat de Ekathimerini.

El a mai spus că UE va lua decizii cruciale în următorii 5 ani și că este crucial ca Grecia să aibă o voce puternică în adoptarea lor.

„Îi onorăm și respectăm profund pe cetățenii care participă la procesul democratic pentru a-și exprima propriile convingeri”, a mai declarat Mitstotakis.

UPDATE 13:09 Slovenii se îndreaptă duminică la urme pentru a pune ștampila pe 4 buletine de vot, unul pentru alegerile europarlamentare, și alte 3 pentru referendumuri naționale. Unul dintre acestea va viza legalizarea eutanasiei cu asistență medicală iar un altul îi va întreba pe alegători cu privire la legalizarea cannabisului în scopuri medicale.

Al treilea referendum vizează schimbarea sistemului electoral în vederea introducerii unor colegii electorale uninominale, în care alegătorii să poată vota direct anumiți candidați din colegiul lor, și nu doar listele prezentate de partide la nivel național.

UPDATE 12:48 Valérie Hayer, candidata care deschide lista partidului Renaissance al președintelui Macron, a votat duminică după-amiaza. Ea este una dintre favoritele pentru a conduce familia liberală Renew Europe, care însă riscă să piardă un număr semnificativ de eurodeputați, potrivit sondajelor de opinie.

După vot ea le-a transmis mulțumiri „tuturor președinților secțiilor de votare, tuturor asistenților și observatorilor mobilizați pentru aceste alegeri europene”.

UPDATE 12:09 Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a votat duminică în localitatea Burgdorf de lângă Hanovra, în nordul Germaniei, șansele ei de a continua în această funcție depinzând de rezultatul scrutinului. Von der Leyen, candidata susținută de Partidul Popular European, este considerată favorită pentru funcție, însă nemulțumirea din numeroase țări față de partidele tradiționale și popularitatea unor formațiuni extremiste ar putea duce la negocieri dificile în legislativul UE după adjudecarea mandatelor.

Pentru a obține un nou mandat de președinte al executivului UE ea va avea nevoie de o majoritate absolută în Parlamentul European, care numără 720 de eurodeputați.96 dintre aceștia sunt dați de Germania.

O premieră pentru țara condusă de cancelarul Olaf Scholz este că la alegerile europarlamentare de anul acesta vor avea drept de vot și tinerii care au împlinit vârsta de 16 ani. Deocamdată Germania a coborât vârsta de vot pentru acești alegători doar în cazul alegerilor pentru Parlamentul European.

UPDATE 11:48 Votând duminică la Madrid, premierul spaniol Pedro Sanchez i-a îndemnat pe alegători să decidă „ce viitor dorim pentru Europa”.

„Îndemn pe toată lumea să participe și să decidem împreună ce viitor dorim pentru Europa, dacă dorim progres sau regres, dacă dorim o Europă a solidarității sau o Europă reacționară”, a spus el.

Sondajele de opinie arată însă că partidul socialist al acestuia și Partidul Popular, opoziția de centru-dreapta, sunt aproape la egalitate. Partidul Popular ar putea obține de asemenea voturile exprimate la anterioarele alegeri pentru partidul liberal-centrist Ciudadanos, care își va pierde toate mandatele din Parlamentul European, potrivit sondajelor.

UPDATE 11:13 În Slovacia au apărut primele rezultate neoficiale ale numărătorii voturilor, acestea sugerând că partidul Slovacia Progresistă a depășit partidul de guvernare Smer al premierului Robert Fico. Potrivit Politico, Slovacia Progresistă ar fi obținut 27,8% din voturi, în timp ce Smer a fost votat de 24,8% din cei care s-au prezentat la vot.

Rezultatele oficiale finale vor fi publicate la ora 23:00 în condițiile în care Slovacia a organizat sâmbătă alegerile pentru Parlamentul European. Dacă rezultatele se confirmă, Slovacia Progresistă ar urma să aibă 6 eurodeputați, partidul lui Robert Fico 5, formațiunea de extrema dreapta „Republika” doi iar Hlas, partenerul de guvernare al Smer, unul. Mișcarea Creștin-Democrată din Slovacia ar urma să trimită la rândul ei un reprezentant în legislativul european.

UPDATE 11:06 Premierul ungar Viktor Orban și fostul său aliat devenit cel mai puternic contestatar al său, Peter Magyar, au votat amândoi la Budapesta duminică.

„Întrebarea este acum dacă Europa ar trebui să meargă la război și dacă oamenii ar trebui să aibă un cuvânt de spus în asta”, a declarat Viktor Orban în condițiile în care el a prezentat cu consecvență campania pentru alegerile europarlamentare drept o alegere între război și pace.

Magyar, un fost membru al Fidesz care a șocat Ungaria în luna martie când a făcut mai multe dezvăluiri incendiare despre corupția din cadrul guvernului, a spus la ieșirea de la urne că „avem nevoie de o schimbare adevărată a sistemului în Ungaria”.

„Îi îndemn pe alegători să nu le fie frică, să meargă și să voteze. Mă aștept ca maghiarii să transmită un mesaj puternic că destul este destul”, a adăugat el.

Cu o zi înainte el a organizat un miting anti-Orban uriaș la Budapesta.

UPDATE 10:54 Marine Le Pen, lidera dreptei radicale din Franța, a votat duminică dimineața la alegerile care s-ar putea dovedi istorice pentru partidul ei Rassemblement National („Adunarea Națională”). Sondajele de opinie arată că partidul pe care îl conduce ar putea obține peste 30% din voturile exprimate de francezi.

La anterioarele alegeri europarlamentare formațiunea a ieșit pe primul loc în Franța, cu 24,86% din voturi. Însă de data aceasta sondajele sugerează că Rassemblement National este pe cale să obțină un procent dublu față de partidul Renaissance al președintelui Macron, o situație deloc confortabilă pentru liderul de la Palatul Elysee și aspirațiile sale europene.

„A votat”, a scris simplu Marine Le Pen pe rețelele de socializare.

UPDATE 10:10 Malta, cea mai mică țară din Uniunea Europeană, a înregistrat o prezență la vot de 72,8% pentru alegerile europarlamentare, potrivit firmei de sondare a opiniei publice Europe Elects. Malta a organizat sâmbătă scrutinul pentru Parlamentul European, la fel ca alte câteva state membre.

Dacă procentul va fi confirmat de numărătoarea oficială a voturilor, prezența la vot în țara insulară va fi ușor mai mare decât la cea pentru alegerile europarlamentare din 2019. Malta trimite 6 membri în Parlamentul European, cel mai mic număr, la egalitate cu Cipru.

UPDATE 10:04 Guvernul Lituaniei a declarat duminică dimineața că este pregătit să facă față oricăror atacuri cibernetice care ar putea încerca să perturbe desfășurarea alegerilor europarlamentare.

„Mai multe măsuri de securitate sunt folosite în timpul alegerilor, printre care unele legate de prevenirea și răspunderea la incidente”, a dat asigurări centrul lituanian pentru combaterea infracțiunilor cibernetice.

Asigurările date de acesta vin în contextul în care grupul de hackeri pro-ruși HackNeT au atacat Olanda.

UPDATE 09:03 Absenteismul de la vot reprezintă o îngrijorare majoră pentru partidele din Grecia și Cipru în condițiile în care un val de căldură scurt și opiniile potrivit cărora miza alegerilor europarlamentare nu este atât de mare i-ar putea face pe alegători să rămână acasă.

Ambele țări au organizat alegeri parlamentare anul trecut iar în Grecia sondajele de opinie arată că un număr mare de alegători care s-au prezentat la vot pentru alegerile naționale au în vedere să rămână acasă de data aceasta pentru a-și arăta nemulțumirea față de guvern.

În Cipru prezența la vot ar putea decide alegerile, dat fiind faptul că ciprioții turci ies de regulă în număr mare să voteze. Partidele se tem de asemenea că un număr semnificativ de buletine de vot ar putea fi invalidate întrucât alegerile europene au loc în același timp cu cele locale. Cele din urmă necesită între 6 și 10 buletine de vot, un sistem complicat care îî frustrează atât pe alegători, cât și candidați.

UPDATE 07:52 Primele voturi pentru viitorul parlament al UE au fost exprimate duminică în Noua Caledonie, teritoriu francez din Pacific, notează Deutsche Welle.

Majoritatea celor 270.000 de locuitori din Noua Caledonie sunt eligibili pentru a participa la alegerile europene. Cu toate acestea, în mod tradițional, prezența la urne este scăzută, doar 20% dintre alegători participând la alegerile din 2019.

Acest vast arhipelag din apropierea Australiei nu este membru al Uniunii Europene, ci teritoriu atașat legal de Franța.

UPDATE 07:06 Parlamentul European a informat că va publica un sondaj de opinie la ieșirea de la urne la nivelul UE în jurul orei 20:30 CET (21:30 în România ) și apoi un prim rezultat provizoriu după ora 23:00 CET (miezul noții în România), când vor fi exprimate voturile finale ale UE, în Italia. (Reuters)

UPDATE 07:00 Votul a început în România, Bulgaria și Grecia. Dacă în România se va putea vota până la ora 22:00, grecii vor închide urnele la ora 19:00, iar bulgarii la ora 20:00 (votarea poate fi prelungită cu o oră).

--------------

Primele rezultate exit-poll vor sosi în cursul serii, dar cel mai clar și sigur tablou la nivel european va fi vizibil abia după miezul nopții. Concret, fiecare țară are propriile ore de închidere a urnelor (care pot fi consultate aici), primele rezultate exit-poll urmând să sosească seara.

Potrivit publicației Politico, în jurul orei 21.15 sau puțin după am putea cunoaște componența estimată a viitorului Parlament European.

La ora 00.15 vom afla primele rezultate provizorii ale alegerilor, la scurt timp după închiderea urnelor în Italia. Aceste prime rezultate se bazează pe sondajele efectuate la ieșirea de la urne.

Ursula Von der Leyen și ceilalți candidați la șefia Comisiei Europene intenționează să se adreseze europenilor ceva mai târziu.

În jurul orei 02.00, Parlamentul European va publica rezultatele actualizate ale alegerilor.

Cine votează duminică, cine a votat deja

Unele țări au dat deja startul scrutinului european maraton. Olanda a votat joi, Irlanda, Malta și Letonia au votat vineri, Cehia a votat vineri și sâmbătă, Slovacia doar sâmbătă, iar Estonia și Italia au început luni, respectiv sâmbătă, dar votează și duminică.

În total, 21 de state membre, printre care Germania, franța, Spania, Italia, Polonia, Ungaria, Bulgaria sau România votează duminică, și pentru ca lucrurile să fie și mai complicate, unele votează în paralel și în alte alegeri - România la locale, Ungaria la fel, Bulgaria la parlamentarele naționale - al șaselea scrutin anticipat în trei ani, în treacăt fie spus.

În total, aproximativ 373 de milioane de europeni au drept de vot în acest scrutin, deși evident nu toți vor merge la urne. Alegerile europarlamentare din 2019 au avut spre exemplu o prezență de 50,66%, în creștere cu 8% faţă de anteriorul scrutin din 2014.

Unii analiști au anticipat că prezența la urne ar putea crește, datorită alegătorilor care vor veni să susțină partidele de extremă dreaptă sau dimpotrivă, să stopeze avântul acestora.

În Olanda, prezența la votul de joi a crescut într-adevăr cu 5% față de 2019, deși e neclar cine sunt noii alegători.

Cum va arăta Parlamentul European

Alegerile vor desemna 720 de europarlamentari, cu 15 mai mulți decât în 2019, dar mai puțini decât cei 751 de eurodeputați care făceau parte din legislativul UE înainte de Brexit.

Cu cât țara este mai mare, cu atât mai multe mandate va avea în Parlamentul European. România are spre exemplu 33 de europarlamentari. Germania are 96, Franța 81, în timp ce Malta, Cipru și Luxemburg au doar șase de fiecare.

Alegătorii votează pentru lista unui partid, urmând ca europarlamentarii aleși să se atașeze unui grup politic paneuropean de aceeași culoare politică.

În principiu, europarlamentarii PNL vor merge în grupul popularilor europeni (PPE), cei ai PSD în Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților (S&D) - chiar dacă candidează împreună în România, eurodeputații USR merg spre grupul Renew, iar cei ai AUR nu se știe deocamdată, deși și-ar dori să meargă spre grupul Conservatorilor și Reformiștilor (ECR).

Sondajele de opinie de până acum sugerează că Parlamentul European va suferi o schimbare semnificativă spre dreapta, dar că, în cele din urmă, actuala coaliție centristă de partide ar trebui să își păstreze majoritatea.

Nu numai că este probabil să vedem un rezultat bun pentru Partidul Popular European de centru-dreapta - care include partide precum Uniunea Creștin-Democrată din Germania, Partidul Popular din Spania sau PNL din România - dar și pentru grupurile aflate mai la dreapta acestuia - ECR și ID.

O proiecție realizată de agregatorul de sondaje Europe Elects a prognozat în aprilie că, din cele 720 de locuri disponibile în PE, Grupul de centru-dreapta al Partidului Popular European (PPE) va câștiga 183, Alianța Progresistă de centru-stânga a Socialiștilor și Democraților (S&D) 140, Renew Europe (RE) și Conservatorii și Reformiștii Europeni (ECR) câte 86, Identitate și Democrație (ID) 84, iar alte partide vor câștiga restul de 141 de locuri.

Alegerea conducerii UE, un proces complicat

După ce trecem de vot, începe adevărata luptă: alegerea noii conduceri a Uniunii Europene.

În primele săptămâni de după alegeri, membrii partidelor naționale vor forma grupurile politice care domină dinamica puterii în UE.

În cursa pentru ocuparea funcțiilor de conducere, cei 27 de șefi de stat și de guvern din UE trebuie să ajungă mai întâi la un acord cu privire la următorii președinți ai Comisiei Europene, ai Consiliului European și ai Parlamentului European, precum și cu privire la viitorul șef al politicii externe a UE.

Pe 17 iunie, liderii UE se vor întâlni la Bruxelles, în cadrul unui summit informal al UE. Primul Consiliu European oficial este programat pentru 27-28 iunie.

Noii membri ai Parlamentului European vor trebui să aștepte până la 16 iulie pentru prima sesiune plenară, în cadrul căreia își vor alege președintele și vor începe să împartă funcțiile de conducere, cum ar fi vicepreședinții și președinții.

Ce va face Parlamentul European

Prima sarcină crucială a Parlamentului nou ales va fi să aprobe sau să respingă Comisia Europeană, executivul UE, mai exact, cabinetul format din 27 de persoane care va conduce blocul comunitar în următorii cinci ani.

Ursula von der Leyen își dorește un nou mandat la șefia Comisiei Europene, iar PPE, formațiunea sa de centru-dreapta, este pe cale să câștige, dar are încă nevoie în mod oficial de aprobarea liderilor europeni, precum președintele francez Emmanuel Macron, iar apoi se va confrunta oricum cu o cursă plină de peripeții pentru a obține cele 361 de voturi necesare pentru a fi aleasă în Parlament.

Cele două instituții și Consiliul European - liderii și miniștrii statelor membre - vor lua în următorii cinci ani o mulțime de decizii care ne vor influența în mod direct viața de zi cu zi.

Europarlamentul aprobă de asemenea bugetul UE și votează acordurile internaționale și extinderile blocului.

Parlamentul European pe care îl alegem acum va co-decide împreună cu guvernele UE asupra viitorului buget al UE pentru perioada 2028-2034. Bugetul actual pe șapte ani este de aproximativ 1.100 de miliarde de euro.

Următorul buget pe termen lung ar putea fi majorat și, cu siguranță, va trebui să modifice prioritățile de cheltuieli pentru a lua în considerare posibila extindere a UE pentru a include Ucraina, Republica Moldova și Balcanii de Vest.

Oficialii și guvernele UE susțin că blocul comunitar trebuie să își reformeze și politica agricolă internă și modul în care își sprijină membrii pentru a egaliza standardele de viață înainte de a admite noi țări, în special țări mari, precum Ucraina.

De asemenea, mulți spun că UE trebuie să schimbe modul de luare a deciziilor, reducând nevoia de unanimitate, pentru a permite aderarea mai multor țări.

Dacă astfel de reforme vor fi propuse în următorii cinci ani, parlamentul va avea un rol crucial în elaborarea lor.