In ciuda succesului pe care l-a avut programul "Rosia romaneasca", pentru fermieri, 2018 se anunta un an problematic.

Natura a fost darnica si au recolta buna însa pentru ca cei mai multi dintre ei nu s-au asociat si nu au gasit piete de desfacere, li se strica marfa în remorci sau pe câmp. Pentru ca situtia este disperata, oamenii se multumesc cu 20-30 de bani romanesti pe kilogram. În Dolj de pilda, o lada de 25 de kilograme poate fi cumparata si cu 5 lei romanesti.

“Uitati câte sunt aruncate, uitati acolo pe jos câte sunt. Daca nu avem unde sa le vindem ce sa facem, ce sa le facem? Zeci de kilograme de rosii. Sute de kilograme!”

În piata angro de la Desa, din judetul Dolj, Romania, zeci de camioane încarcate cu tone de rosii asteapta cumparatorii. În acest judet, 1.500 de fermieri au accesat programul “Rosia româneasca”.

Legumicultor: “S-au stricat în gradina, le-am cules, le-am adus aici, cui sa le dau? La porci, la gaini, la pasari. Ia uitati, ditamai rosia sanatoasa!”

Legumicultor: “30 de bani… Pentru 150 de milioane, 130 am pus rosii si acum le dam la porci. Pentru 3.000 de euro acum le aruncam. Stau de 3 zile cu masina încarcata si nu ia nimeni.”

Ca sa fie siguri de câstig, fermierii au cultivat rosii si au uitat de restul legumelor. Însa, fara un plan de afaceri si fara sa se asocieze pentru a intra în lantul de hipermarketuri, s-au trezit în faliment.

Legumicultor: Vedeti si dumneavoastra, are 25 de kilograme, stiti câti bani iau? 8 lei cu totul, o cutie din asta întreaga.

Reporter: Si cutia goala?

Legumicultor: 3 lei! E mai scumpa cutia decât rosia.

Legumicultor: “Plan de afaceri cu ce la noi în zona? De ce nu au facut o fabrica de conserve, sa dea un pret de 50 de bani, unde am avea sa le ducem?”

Legumicultor:“Am 100 de baxuri acasa, plus ce am în remorca si nu vine nimeni sa le ia. Nici degeaba nu le ia.”

Desi situatia este disperata rosiile acestor fermieri nu pot fi cumparate nici macar de cei care fac conserve si bulion pentru ca nu sunt soiuri potrivite pentru procesare.

Aurel Tanase.“Ei nu s-au gândit la timpul respectiv, când au semanat, cui vor da aceasta marfa, catre lanturile de magazine, catre export sau în alte parti. La ora actuala nu pot decât sa se ajute singuri, sa gaseasca o formula din asta de piata, pe lânga comunitatile din orase sau alte localitati, undeva unde sa poata sa le vânda a doua zi dupa ce le culeg.”

Ministerul Agriculturii sustine ca nu poate interveni între fermieri si comercianti si ca singura solutie pentru ca producatorii sa îsi vânda marfa pe piata marilor magazine este asocierea.