Presedintele Frantei, Emmanuel Macron, a decretat, luni, "starea de urgenta economica si sociala", dupa patru weekend-uri de proteste ale "Vestelor Galbene".
Într-o alocutiune de circa 15 minute, foarte asteptata, presedintele francez a promis o serie de masuri care merg în sensul cresterii puterii de cumparare solicitate de “veste”: cresterea salariului minim cu 100 de euro din 2019, fara ca acest lucru sa-i coste vreun euro pe angajatori, defiscalizarea orelor suplimentare din 2018 si anularea cresterii de taxe care a fost impusa celor care câstiga mai putin de 2.000 de euro pe luna.
În plus, el le-a cerut angajatorilor care pot face acest lucru “sa plateasca o prima de sfârsit de an” care nu va fi fiscalizata.
Afirmând ca întelege “furia” si “suferinta”, presedintele francez a facut mea culpa, dupa numeroasele scandari care i-au cerut demisia în timpul protestelor “vestelor galbene”, uneori violente, care au avut loc în Franta de la jumatatea lui noiembrie, paralizând tara si scotând în evidenta o profunda fractura sociala între guvern si “veste”.
″Îmi asum o parte din responsabilitate”, a spus el. De multe ori considerat dispretuitor, chiar arogant, dupa iesiri împotriva francezilor “refractari la schimbare”, el a recunoscut ca este posibil sa fi dat sentimentul ca furia “vestelor” “nu este grija sa”.
Afirmând ca decreteaza “stare de urgenta economica si sociala”, el a dat asigurari ca “presimtind aceasta criza” a decis sa candideze la alegerile prezidentiale din 2017.
“Nu am uitat acest angajament”, a spus el, precizând ca vrea “o Franta în care putem trai demn din munca noastra”.
Liderul de la Elysee a anuntat si diverse reuniuni si consultari, lasând sa înteleaga ca ar putea fi propusa o reforma a reprezentarii politice.
“Nu ne vom relua cu adevarat cursul normal al vietilor noastre fara ca nimic sa se schimbe”, a mai spus presedintele, care are o popularitate foarte scazuta, estimând ca “suntem într-un moment istoric pentru tara noastra”.
În schimb, presedintele Frantei a exclus orice “indulgenta” pentru autorii numeroasele violente si jafuri care au marcat manifestatiile vestelor galbene, dintre care unele au facut înconjurul lumii, precum scenele de gherila de la Arcul de Triumf.
“Nicio furie nu justifica sa atacam un politist, un jandarm... Când violenta se dezlantuie, libertatea înceteaza”, a subliniat Macron.
Seful statului francez a exclus, de asemenea, si o revenire asupra suprimarii ISF, un impozit care taxa gospodariile cu venituri mai mari si a carui abolire la începutul mandatului lui Macron a fost perceputa drept o nedreptate de “vestele galbene”.
Transformarea ISF pentru a stimula investitii productive a permis crearea de locuri de munca, a dat asigurari Macron.
Aceasta criza a “vestelor galbene” este cea mai grava cu care se confrunta tânarul presedinte, de la alegerea sa, în 2017. Emmanuel Macron a ramas aproape mut de la manifestatiile violente de la 1 decembrie si scenele de confruntare de la Arcul de Trium care au facut înconjurul lumii.
Presedintele francez, aflat la cel mai scazut nivel al sau în sondaje, a dat deja înapoi saptamâna trecuta, acceptând sa anuleze o taxa pe carburanti denuntata de “vestele galbene”. A fost atunci primul pas înapoi de la sosirea sa la putere: într-un an si jumatate, presedintele care a spus ca vrea sa transforme Franta nu a dat deloc înapoi, în pofida numeroasele manifestatii de opozitie împotriva vastului sau proiect de reforme.
Însa acest prim gest nu a fost suficient pentru a calma furia “vestelor galbene”, care zguduie tara de trei saptamâni.
Ramâne de vazut daca aceste ultime masuri anuntate vor fi suficiente pentru a calma revolta, atâta timp fractura sociala pare profunda între, pe de o parte, o Franta care are sentimentul care aluneca spre saracie si nu este ascultata, si, pe de alta, guvernul lui Emmanuel Macron, acuzat cu regularitate ca este “presedintele bogatilor”, comenteaza AFP.