Francezii voteaza duminica pentru a-si alege urmatorul presedinte si aleg, ca si in 2017, intre doua Frante si doua viziuni ale lumii: pe de o parte Emmanuel Macron, presedintele in exercitiu considerat favorit, iar pe de alta parte Marine Le Pen, liderul de extrema dreapta care nu a parut niciodata atat de aproape de portile puterii, potrivit AFP.
Prezenta la vot la ora 10:00 GMT era de 26,41%, cu aproape doua puncte mai mica decat la aceeasi ora la precedentele alegeri prezidentiale din 2017, cand a avut loc acelasi duel intre Macron si Le Pen.
Aceasta cifra marcheaza, de asemenea, o scadere in comparatie cu turul doi al alegerilor din 2012 (30,66%) si 2007 (34,11%).
Sectiile de votare - 48,7 milioane de alegatori sunt chemati la urne - se vor inchide la ora 17:00 GMT si la 18:00 GMT in marile orase.
Francezii se afla in fata unei alegeri istorice: realegerea presedintelui in exercitiu sau alegerea unei femei, ceea ce ar fi o premiera si ar propulsa in acelasi timp extrema dreapta in fruntea tarii.
Aceasta optiune ar constitui o deflagratie care ar avea o rezonanta mult dincolo de granitele tarii, comparabila cu Brexitul britanic si cu alegerea lui Donald Trump in Statele Unite in 2016.
O realegere a lui Macron, in varsta de 44 de ani, ar reprezenta o continuitate, chiar daca presedintele candidat a promis o reinnoire in profunzime, afirmand ca vrea sa puna ecologia in centrul celui de-al doilea - si ultimul - mandat al sau.
El ar fi astfel primul presedinte francez care ar fi reales pentru un al doilea mandat in ultimii 20 de ani, de la Jacques Chirac in 2002.
Pozitiile sale divergente pe anumite subiecte, iesirile sale stangace si chiar dispretuitoare, precum si exercitarea verticala a puterii au numultumit o parte a francezilor, care l-au judecat ca fiind prea deconectat de realitatile lor cotidiene si de sfarsiturile de luna dificile.
A fost foarte curand descris ca fiind "presedintele bogatilor", mai ales dupa doua decizii de la inceputul mandatului sau pe care stanga nu le-a acceptat niciodata: eliminarea impozitului pe avere (ISF) si reducerea subventiilor pentru locuinte.
Violentele care au impanzit manifestatiile miscarii sociale "Vestele galbene" (inclusiv manifestanti care au fost raniti in urma unor focuri de arma trase de fortele de ordine) si tratamentul considerat "degradant" de mai multe ONG-uri internationale si nationale aplicat migrantilor (afgani, sirieni, sudanezi...) pe teritoriul francez, in special la Calais (nord), i-au indepartat definitiv o parte a stangii, din care provine totusi.
Un pic obosit"
Le Pen, in varsta de 53 de ani, si-a netezit si indulcit discursul si si-a imblanzit imaginea, pana in punctul de a respinge eticheta de extrema dreapta. Ea culege roadele unei strategii indelungate de "de-demonizare", chiar daca programul sau nu s-a schimbat in esenta, in special in ceea ce priveste imigratia.
Sosirea lui Le Pen la conducerea unei puteri nucleare, cu un loc permanent in Consiliul de Securitate al ONU si o forta motrice in Uniunea Europeana, ar fi un cutremur, mai ales ca ar avea loc in contextul greu al unui razboi la usa Europei.
In fata unei scoli din Rennes (vestul Frantei), Bernard Maugier, un pensionar in varsta de 76 de ani care locuieste intr-o zona sensibila a orasului, a declarat ca a votat "pentru a evita un razboi civil". "S-a declarat "ingrijorat" de rezultatul alegerilor.
Intrebata la coada la o sectie de votare din regiunea pariziana, Anny Platroze, in varsta de 76 de ani, care "pentru prima data in viata ei" nu a stiut "cu cine sa voteze in primul tur", nu are "nicio speranta".
Cu toate acestea, ea este acolo, la fel ca si Katia, o agenta de vanzari de 27 de ani, care a venit "fara convingere, putin obosita".
Macron a votat la pranz impreuna cu sotia sa in Le Touquet (nord), unde cuplul are o a doua casa.
La randul sau, Marine Le Pen a votat in jurul orei 09:00 GMT in fieful sau de la Henin-Beaumont (nord).
Doua Frante
Ultimele sondaje publicate vineri seara, il arata pe Macron drept favorit, dincolo de marja de eroare. Dar foarte departe de scorul sau din 2017, cand isi invinsese rivala cu 66,1% din voturi fata de 33,9%, pentru a deveni, la 39 de ani, cel mai tanar presedinte al celei de-a V-a Republici, instaurata in 1958.
Programele celor doi candidati sunt in contradictie si ofera o viziune radical diferita asupra Europei, economiei, puterii de cumparare, relatiilor cu Rusia, pensiilor, imigratiei, mediului etc.
Dupa o perioada de cinci ani presarata cu crize, de la "Gilets jaunes" la Covid, acestea sunt doua Frante care se confrunta.
Pentru a o contracara pe adversara sa, Emmanuel Macron, care a iesit invingator in primul tur (27,85%) cu un avans de peste patru puncte, a reactivat "frontul republican" pentru a bloca extrema dreapta.
Candidata Rassemblement National, pentru a treia sa incercare, s-a bazat pe un alt front, cel al "Totul in afara de Macron".
Intre cele doua tururi, cei doi candidati au curtat electoratul liderului stangii radicale Jean-Luc Melenchon, care a ocupat locul al treilea in primul tur, la 10 aprilie, cu aproape 22% din voturi.
Alegatorii vor fi chemati din nou la urne pe 12 si 19 iunie pentru alegerile legislative, in cadrul carora noul presedinte va incerca sa obtina majoritatea necesara pentru a guverna.