Turcia va afla duminica daca va continua inca cinci ani cu Recep Erdogan, presedintele islamist aflat la putere de doua decenii, sau daca alianta de opozitie condusa de Kemal Kilicdaroglu va reusi sa produca o minune si sa castige batalia pentru insusi sufletul Turciei. Erdogan a dat peste cap previziunile privind disparitia sa politica in alegerile din Turcia si si-a mobilizat alegatorii printr-o combinatie puternica de conservatorism religios si nationalism care pare sa ii propulseze guvernarea in cel de-al treilea deceniu, odata cu turul al doilea al alegerilor prezidentiale, scrie Reuters, transmite hotnews.ro.
Alegerile vor decide nu doar cine conduce Turcia, ci si modul in care este guvernata, directia in care se va indrepta economia sa si politica externa a Ankarei intr-un moment de realinieri fara precedent in ultimele decenii pe scena internationala.
In cei 20 de ani de cand se afla la guvernare, intai ca premier, apoi ca presedinte, Erdogan, cel mai longeviv conducator al Turciei moderne, s-a prezentat drept un sustinator al pietatii religioase si, alaturi de partidul sau AK (Justitie si Dezvoltare), a dezmembrat modelul de stat secular al lui Mustafa Kemal Ataturk, fondatorul republicii turce.
Guvernul sau a suprimat dezbaterea democratica, a erodat drepturile cetatenesti si a adus sistemul judiciar sub controlul sau, sustinand ca masurile sunt pentru a proteja cetatenii tarii in fata unor amenintari de securitate unice, de la separatismul kurd, la tentativa de lovitura de stat din 2016.
Kilicdaroglu, presedintele Partidul Republican al Poporului (CHP) fondat de Ataturk, conduce o alianta de sase partide cu ideologii diferite care s-au reunit sub acelasi banner cu un singur scop: sa il dea jos pe Recep Erdogan.
Kilicdaroglu, care a preluat conducerea CHP in 2010, s-a prezentat in acest timp drept intocmai opusul lui Erdogan, atat ca substanta cat si ca stil, si-a indemnat sustinatorii sa „termine treaba” inca din primul tur. Insa dupa cum avea sa arate numaratoare voturilor, Erdogan a fost cel aproape sa isi asigure un nou mandat inca din turul intai.
Recep Erdogan, marele favorit la alegerile prezidentiale din Turcia
Apelul lui Kilicdaroglu catre sustinatorii sai nu a fost unul intamplator sau rupt de realitate. Ultimele sondaje facute inaintea alegerilor din data de 14 mai il plasau semnificativ in fata rivalului sau, unele prognozand chiar o victorie a sa fara nevoia unui tur doi.
Erdogan pornea la drum cu o sacosa de handicapuri: politicile sale economice care au dus la o inflatie record si o depreciere spectaculoasa a lirei, cutremurele devastatoare care au devastat centrul si sudul tarii in luna februarie si au scos la iveala nereguli majore in privinta acordarii autorizatiilor de constructie, precum si propriile probleme de sanatate care s-au facut simtite in timpul campaniei electorale.
Insa presedintele in exercitiu a surmontat toate aceste probleme si a sfidat sondajele de opinie.
Numaratoarea voturilor facuta pe 15 mai a cazut ca un traznet in tabara opozitiei: Erdogan - 49,52%, Kilicdaroglu - 44,88%, la o prezenta la vot de 88.84%. Erdogan a castigat detasat alegerile organizate in Germania, tara cu cea mai mare diaspora turca din lume, dar si cele din alte tari europene.
Mai mult, Alianta Poporului condusa de formatiunea AK a lui Erdogan a zdrobit opozitia, obtinand 49,47% din voturile pentru alegerile parlamentare organizate concomitent cu turul intai al prezidentialelor si dreptul de a forma guvernul fara alte intelegeri electorale, dupa redistribuirea voturilor partidelor care nu au trecut pragul electoral.
„Facatorul de regi” i-a dat votul de incredere lui Erdogan
O alta lovitura puternica pentru coalitia de opozitie turca a venit la exact o saptamana dupa anuntarea rezultatului primului tur al prezidentialelor, cand Sinan Ogan, candidatul ultranationalist care s-a situat pe locul 3 cu 5,17% din voturi, a anuntat ca il va sustine pe presedintele in exercitiu.
Dat fiind faptul ca a obtinut 2,8 milioane de voturi, mai multe decat diferenta dintre cele exprimate pentru Erdogan si Kilicdaroglu, unii analisti l-au descris imediat dupa anuntarea rezultatelor drept un „facator de regi” care va decide cine va fi urmatorul presedinte al Turciei prin optiunea sa.
Pentru analisti sustinerea acordata de acesta lui Erdogan nu a reprezentat o surpriza, tinand cont de pozitiile conservatoare si nationaliste comune ale acestora, precum si opozitia viscerala a lui Ogan fata de kurzii care il sustin pe Kilicdaroglu.
Insa multi din tabara oponentilor lui Erdogan au vazut gestul sau ca o tradare, data fiind opozita la fel de puternica a lui Ogan fata de referendumul din 2017 de modificare a Constitutiei turce care a abolit pozitia de prim-ministru si a transformat tara intr-o republica prezidentiala in care seful statului are ample prerogative, inclusiv in numirile din sistemul judiciar.
Opozitia din Turcia curteaza electoratul feminin pentru alegerile prezidentiale
Cu o tabara demoralizata dupa infrangerea din primul tur si zdruncinata de „tradarea” lui Ogan, Kilicdaroglu a ramas sfidator, denuntand imediat pe Twitter anuntul acestuia despre sustinerea lui Erdogan drept o vanzare a „patriei noastre frumoase” si facand apel la „cei opt milioane de cetateni care nu s-au prezentat la vot (pe 14 mai) si toti tinerii nostri”.
La firul ierbii, echipa sa de campanie a incercat sa rupa o bucata din electoratul de baza al lui Recep Erdogan: electoratul feminin, in special gospodinele. Gospodinele l-au votat pe cel sub conducerea caruia au fost ridicate restrictiile privind purtarea valului in posturile publice si la universitate, cu pana la 60% la alegerile prezidentiale din 2018.
Oricat de surprinzator ar putea parea pentru observatorii externi, partidul AK al lui Erdogan trimite de doua decenii femeile sa bata la usile caselor. Inainte de a deveni primar al Istanbulului in 1994, Erdogan a facut din aceasta arma sa secreta si o vitrina pentru tipul aparte de islam politic pe care il sustine, in ciuda reticentei partidului sau de la acea vreme.
Partidul Republican al lui Kilicdaroglu le aminteste insa femeilor ca Ataturk le-a dat dreptul la vot in 1930, inaintea multor tari europene, si ca Erdogan e responsabil de toate greutatile cu care se confrunta acum in gospodarie, Erdogan fiind cel care a condus economia in mod dezastruos in ultimii ani.
Kemal Kilicdaroglu incearca sa atraga ultranationalistii turci
In saptamana ce a urmat numararii voturilor de la primul tur candidatul opozitiei si-a inasprit tonul impotriva refugiatilor din Turcia intr-o tentativa stravezie de a atrage voturile ultranationalistilor nemultumiti de politicile lui Erdogan privind migratia.
Turcia a ajuns sa gazduiasca din cauza razboiului civil sirian cea mai mare populatie de refugiati din lume, estimata de ONU la patru milioane de persoane. Primiti de Erdogan ca parte a politicilor sale de a proiecta influenta in regiune si a se erija intr-un aparator al islamului, refugiatii au ajuns in ultimii ani o tinta a resentimentelor pentru numerosi turci din cauza declinului economic al tarii.
Odata cu inflatia si cresterea ratei somajului cu 5% in ultimul deceniu au venit si nemultumirile ca refugiatii si migrantii iau locurile de munca ale turcilor si ca unii dintre ei, care au fugit din Siria vecina cu lucrurile de valoare, isi permit lucruri pe care turcii de rand au ajuns sa le priveasca in vitrinele magazinelor.
Intr-un discurs tinut pe 18 mai la sediul Partidului Republican pe care il conduce, Kilicdaroglu a criticat dur politicile rivalului sau privind migratia.
„Erdogan, ai lasat intentionat 10 milioane de refugiati in Turcia. Ai scos la vanzare inclusiv cetatenia turca pentru a primi voturi de import”, a tunat el, renuntand la tonul blajin cu care a obisnuit electoratul si invocand un numar al refugiatilor mai mare decat cel real.
„Anunt aici: Voi trimite toti refugiatii inapoi acasa odata ce sunt ales presedinte, punct”, a subliniat el. Kilicdaroglu afirmase si in campania electorala ca intentioneaza sa ii trimita acasa pe refugiatii sirieni aflati in Turcia, dar in decurs de doi ani si doar dupa ce va ajunge la un acord cu presedintele sirian Bashar al-Assad si ONU care sa le garanteze siguranta.
Calea ingusta catre victorie a opozantilor lui Erdogan
Analistii sunt circumspecti fata de sansele opozitiei turce de a rupe un procent semnificativ din electoratul feminin, curtat de ani de zile de partidul AK, iar cel islamist este imuabil ca un bloc de granit in tabara lui Erdogan. Kilicdaroglu se bucura de un asemenea sprijin ferm doar din partea kurzilor, care reprezinta aproximativ 15-20% din electorat.
O surpriza a reprezentat-o si sustinerea puternica de care presedintele turc in exercitiu s-a bucurat in regiunile afectate de cutremurele din luna februarie. Erdogan a castigat in 10 din 11 dintre acestea pe 14 mai iar un sondaj de opinie facut dupa primul tur il arata in fata pe Kilicdaroglu doar in 3 dintre ele.
„Supravietuitorii cutremurelor au criticat dur raspunsul guvernamental in sondaje si ei au spus ca nu vor vota pentru ei (n.r. Erdogan si partidul sau). Dar acesti oameni cautau de asemenea un raspuns la intrebarea 'cine imi va reconstrui casa, cine imi va reconstrui locul de munca'? Ei il vad pe Erdogan ca fiind cel care poate face asta”, a explicat sociologul Mehmet Ali Kulat pentru agentia Reuters.
Tinand cont de toti acesti factori, calea catre victorie a opozitiei turce s-a ingustat dramatic, aceasta avand acum doua imperative: o mobilizare si mai mare a electoratului anti-Erdogan si atragerea unui numar cat mai mare de ultranationalisti din tabara lui Ogan.
Dat fiind faptul ca prezenta la urne in primul tur a fost oricum de aproape 90%, prima misiune pare una sisifica. La o prima vedere si a doua pare una fara mari sorti de izbanda in conditiile in care Ogan si-a indemnat alegatorii sa voteze cu Erdogan. Insa electoratul care l-a preferat pe acesta in primul tur nu este unul atat de omogen.
Ogan a candidat din partea Ata Ittifaki (Alianta Stramosilor), o coalitie de patru partide marginale care a fost formata doar pentru alegerile de anul acesta. Alianta s-a destramat imediat dupa scrutinul din 14 mai, tocmai din cauza neintelegerilor privind candidatul pe care sa il sustina in turul doi.
Vecdet Oz, liderul Partidului Justitiei, si Umit Ozdac, cel al Partidului Victoriei, au anuntat ca il sprijina pe Kemal Kilicdaroglu, in timp ce altii s-au distantat de sustinerea exprimata de catre Ogan pentru presedintele in exercitiu al Turciei.
Pe Telegram-ul Pro TV Chisinau gasiti imaginile, dar si stirile momentului din Moldova si din intreaga lume! Fii reporter Pro TV. Daca ai surprins imagini care pot deveni o stire, ni le poti trimite pe Viber, Whatsapp sau Telegram la numarul 079400508.