Cu ocazia recentei sale aparitii la o conferinta pe teme financiare favorabile Rusiei, presedintele rus Vladimir Putin s-a aratat, ca de-obicei, un om direct si sigur pe sine. El a declarat ca, nu numai ca economia sa supravietuieste sanctiunilor occidentale, dar Statele Unite si aliatii lor nu observa semnificativa schimbare a ordinii internationale, ilustrata de reactia lumii la invazia sa din Ucraina, scrie WSJ, citat de Rador.
„Ei nu par sa observe noile centre ale puterii aparute pe planeta”, a spus presedintele rus. „Este vorba despre niste schimbari revolutionare intervenite in intregul sistem al relatiilor internationale. Aceste schimbari sunt fundamentale si de prima importanta”.
In multe privinte, aceasta proclamatie ilustreaza giganticul pariu mondial pe care se bazeaza invazia lui Putin in Ucraina. El este perfect constient ca, din cauza brutalei sale invazii din Ucraina, a pierdut mult teren, poate, pentru totdeauna, in relatiile traditionale dintre Est si Vest. Dar el pariaza ca va compensa acest lucru prin formarea unei noi retele diplomatice, economice si de securitate pe axa dintre Nord si Sud.
Desigur, principalul sau aliat in tot acest plan este China, care, de ani de zile, se implica pe aceeasi axa dintre Nord si Sud, promovandu-si comertul in Asia, America Latina si Africa, deseori in tari considerate de multa vreme ca avand o diplomatie duplicitara. Aceste tari nu sunt niste pioni importanti de ordin diplomatic sau economic, dar multe dintre ele sunt niste piete in dezvoltare rapida, plasate pe rute comerciale de importanta strategica, iar unele detin minerale importante in vederea trecerii la tehnologii enrgetice nepoluante.
Rusia si China incearca sa redeseneze relatiile de putere mondiale
Luate laolalta, aceste eforturi reprezinta o tentativa a Rusiei si a Chinei de a redesena relatiile de putere la nivel mondial intr-un mod care sa fie in avantajul lor – si in dezavantajul Occidentului – ani buni de-acum incolo. Succesul acestui efort este departe de a fi asigurat, dar poate reprezenta unul dintre cele mai semnificative rezultate pe termen lung ale crizei ucrainene.
Pana acum, Putin are unele motive pentru care sa se simta bine in fata acestui plan. Pe plan economic, el vinde Indiei importante cantitati de petrol si examineaza eventuale livrari de gaze naturale in Pakistan, incercand astfel sa se refaca de pe urma pierderii unor tari occidentale.
Pe plan diplomatic, 35 de tari – reprezentand 50% din populatia globului – s-au abtinut sa spuna ‘nu’ intr-o rezolutie din luna martie a Natiunilor Unite care condamna invazia din Ucraina, iar 58 de state, printre care Mexic, Egipt, Singapore, Indonezia si Qatar, s-au abtinut de la un vot ulterior care viza excluderea Rusiei din Consiliul ONU pentru Drepturile Omului.
La 100 de zile dupa lansarea razboiului din Ucraina, Putin a primit vizita lui Macky Sall, presedintele Senegalului, totodata actual presedinte al Uniunii Africane, care a pledat pentru mai multe exporturi de cereale si de ingrasaminte din Rusia.
Mai recent, Putin a fost intampinat cu caldura de presedintii Chinei, Indiei, Braziliei si Africii de Sud la o videoconferinta a tarilor din asa-zisul grup BRICS. Acest grup, care include patru din cele zece tari cu cea mai numeroasa populatie din lume, a evitat intr-un mod evident sa condamne in vreun fel invazia Rusiei in Ucraina. Chiar saptamana trecuta, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a fost ocolit la o reuniune a principalilor diplomati din tarile care fac parte din Grupul celor 20 de State Industrializate (G 20), dar a constatat ca omologii sai din Brazilia, India si Argentina voiau sa se intalneasca cu el.
„Nu cred ca este vorba despre o realiniere oficiala, dar cred ca eforturile de a face multe tari sa ramana neangajate se dovedesc incununate de succes”, afirma Robert Gates, fost secretar american al apararii si fost director al Agentiei Centrale de Informatii (CIA).
Revitalizarea NATO si importanta UE
In ceea ce le priveste, Administratia Biden si aliatii din Organizatia Tratatului Nord-Atlantic (NATO) si-au concentrat atentia mai mult asupra modalitatilor de a intari cat mai mult unitatea occidentala in fata invaziei Rusiei din Ucraina.
Desigur, acest demers a inregistrat un succes semnificativ. NATO a fost ‘revitalizat’, iar Uniunea Europeana pare sa-si recapete importanta, ea invitand Ucraina sa adere la organizatie. Hotararea Occidentului de a pedepsi Moscova la nivel economic si de a ajuta Ucraina la nivel militar s-a facut la un larg nivel si a fost robusta. La fel de rodnice au fost si eforturile SUA de a convinge Japonia, Coreea de Sud si Australia sa riposteze atat in fata Rusiei, cat si in fata Chinei.
Totusi, China si Rusia considera ca toata aceasta coeziune occidentala reprezinta un mod de gandire invechit, datand de pe vremea Razboiului Rece, care pur si simplu nu mai este atat de relevant ca pe vremuri. Desigur, un asemenea mod de gandire reflecta mai mult unul datator de speranta, dar ea reflecta totodata si noi realitati.
In parte, din cauza unei recente indiferente americane si a unei anume neincrederi, marja de manevra a rusilor si a chinezilor ramane deschisa. Intr-o anume masura, Statele Unite au neglijat restul lumii, in ultimii 20 de ani, tara investindu-si energia si bugetul in razoiul impotriva terorismului sau, mai recent, in disputele comerciale cu China ale Administratiei Trump.
„Trebuie sa evitam tentatia de a mai considera Rusia si China ca un conglomerat din anii ’50”
Robert Zoellick, fost presedinte al Bancii Mondiale si fost adjunct al unui secretar de stat american, sugereaza ca Statele Unite ar trebui sa faca mai mult si sa recunoasca nevoile si frustrarile tarilor ‘abstinente’ si, in colaborare cu institutiile internationale, sa incerce sa raspunda acestor nevoi. Impreuna cu institutiile internationale, Washingtonul ar putea crea niste punti ale bunavointei prin vaccinuri sau alte initiative legate de sanatate sau intarind relatiile comerciale.
Mai mult, el incurajeaza Statele Unite sa incerce sa convinga China sa se delimiteze de Rusia, iar SUA sa recunoasca sectoarele in care interesele Washingtonului si cele ale Beijingului sunt reciproce. „Pe scurt, trebuie sa evitam tentatia de a mai considera Rusia si China ca un conglomerat din anii ’50”, spune el. “Trebuie sa facem o diferenta si, poate ca intr-o zi, vom putea forma din nou un triunghi“.
In ultimele saptamani, Administratia Biden si aliatii sai au lansat o anume ofensiva diplomatica pentru a contracara cateva dintre demersurile Rusiei si Chinei. Recent, Statele Unite au gazduit, la Los Angeles, un summit al sefilor de state din America Latina, desi decizia de a nu participa a presedintilor din Mexic si din alte trei state central-americane a demonstrat problemele de care Statele Unite se izbesc in regiune. Grupul celor Sapte State Industrializate (G 7) tocmai si-a anuntat planul de a investi miliarde de dolari in proiecte de infrastructura din tari in curs de dezvoltare – o evidenta tentativa de a contracara demersurile similare ale Chinei.
De asemenea, Biden s-a adeplasat in Arabia Saudita pentru a-i convinge pe liderii din regat, pana acum retinuti in a critica invazia din Ucraina, sa-si sporeasca productia de petrol ca sa compenseze intreruperea achizitiilor occidentale din Rusia.
Din toate astea, rezulta ca a inceput un nou joc diplomatic, un joc care ar urma sa continue chiar si dupa incetarea ostilitatilor din Ucraina. “Presedintele Biden a spus ca, dupa acest razboi, Rusia va deveni un paria pe plan international”, aminteste Angela Stent, de la Facultatea de Relatii Internationale a Universitatii din Georgetown. “Ei bine, nu va fi un paria, din cate vedem acum”.