De aproximativ opt luni isi risca viata impreuna cu echipa de medici, asistente si infirmiere pentru a-i ajuta pe pacientii bolnavi de COVID-19. In aceasta perioada, a trecut prin grele incercari, insa a gasit forte pentru a se lupta cu boala cu care se confrunta o lume intreaga. Vorbim despre seful Departamentului de anestezie si terapie intensiva din cadrul Institutului de Medicina Urgenta, Dr. Adrian Belii. Cea mai mare dezamagire a medicului este atunci cand oamenii nu constientizeaza pericolul pe care il prezinta noul coronavirus si continua sa neglijeze masurile de protectie recomandate.
Seful Departamentului de anestezie si terapie intensiva, Adrian Belii, este zilnic alaturi de pacientii bolnavi de COVID-19, care ajung la Institutul de Medicina Urgenta din Chisinau. Potrivit medicului, daca la inceputul pandemiei marea provocare in lupta cu virusului SARS-CoV-2 era organizarea corecta a proceselor, formarea echipelor medicale, depasirea anxietatii si fricii, acum, cea mai mare dificultate este obtinerea rezistentei fata de volumul mare de munca. „La moment, totul este sub control, facem fata numarului mare de pacienti, dar activam intr-un regim de supra-solicitare fizica si emotionala, care dureaza deja de mult timp. Problema este ca nu stim cand se va finaliza cu certitudine acest regim de munca”, mentioneaza profesorul.
Medicul spune ca intr-un timp scurt, el si colegii sai, s-au familiarizat cu formele complicate de boala si leziunile pulmonare, dar si ale altor organe, deosebit de agresive, pe care, pana acum, le intalneau foarte rar. „Prima impresie despre acest virus care s-a dovedit, ulterior, a fi una eronata, a fost faptul ca va fi un val epidemic, care va trece in trei-patru luni. Acum este clar ca epidemia va persista un timp indefinit de lung. Al doilea lucru a fost constatarea faptului ca dupa insanatosire in societate nu exista acea imunitate colectiva. Studiile pe contingente foarte mari de pacienti, in special, cele efectuate de specialistii spanioli, care au testat aproape toti pacientii tratati de COVID-19, au demonstrat ca, de fapt, nu exista o imunitate colectiva, ceea ce inseamna ca aceasta epidemie se va repeta, daca nu se vor respecta si mentine masurile de precautie un timp indelungat. A treia constatare, pur medicala, s-a dovedit a fi faptul ca majoritatea absoluta a antiviralelor si a altor preparate care ar trebui sa inhibe virusul, nu au practic niciun efect. Tratamentul care poate face o anumita diferenta este cel anticoagulant, oxigenoterapia, corticoterapia de scurta durata si asistenta ventilatorie non-invaziva, care de fapt si reprezinta fundamentul tratamentului actual al maladiei”, puncteaza profesorul.
Pana acum, in Institutul de Medicina Urgenta din capitala au fost internati peste 1.000 de pacienti cu forme grave de COVID-19. 70 la suta dintre ei s-au reintors acasa, in familii, si se bucura in continuare de viata. „Printre persoanele tratate, avem si asa-numitele istorii de succes. Este vorba despre cei care s-au vindecat dupa o luna si jumatate sau doua luni de ventilare artificiala si multe alte interventii terapeutice. Fiecare persoana venita aici lupta pentru viata cu ajutorul nostru si pe majoritatea reusim sa-i salvam. Partea regretabila este ca noi nu putem controla situatia la formele foarte grave, celelalte 30 la suta fiind persoanele decedate, printre care, din pacate, se afla si rudele, prietenii si oamenii apropiati noua. Chiar si in aceste circumstante, nu putem face nimic. Este un virus nemilos”, mentioneaza Adrian Belii.
Noul coronavirus arata plamanii, inima, creierul si sistemul digestiv
Potrivit medicului, noul coronavirus e periculos, in primul rand, pentru leziunile pe care le poate provoca la nivelul plamanilor. Acesta ataca alveolele si capilarele pulmonare, care asigura schimbul de gaze (oxigen si bioxid de carbon) a sangelui care circula in plamani. Pentru a lupta impotriva infectiei, celulele care asigura imunitatea organismului elibereaza citokine pentru a activa sistemul imunitar. Pneumonia virala poate provoca sindromul furtunii de citokine, situatie in care corpul elibereaza prea multe substante biologic active. „Pe masura ce virusul ataca plamanii, furtuna de citokine inunda plamanii cu celule albe ce distrug atat celulele infectate, cat si pe cele sanatoase. Acest lucru duce la umplerea alveolelor pulmonare cu lichid, mucus si resturile celulelor moarte. Pneumonia perturba schimbul de oxigen si provoaca leziuni masive la nivelul plamanilor, ceea ce duce la scaderea periculoasa a nivelului de oxigenare, ce poate deveni fatala”, a subliniat seful Departamentului de anestezie si terapie intensiva.
Noul coronavirus ataca si inima, creierul si sistemul digestiv. „Exista leziuni directe cauzate de SARS-CoV-2 asupra creierului, care se manifesta, fie prin ictus, fie prin encefalita virala. Cand virusul ajunge la inima, ataca celulele musculare cardiace si vasele de sange. Studiile clinice sugereaza ca atacul viral cauzeaza cheaguri de sange care obstructioneaza arterele mici si capilarele si provoaca atacuri de cord. Cheagurile de sange, in majoritate microscopice, care au avansat pana la nivelul creierului, ar putea fi cauza accidentelor vasculare cerebrale. Virusul mai poate afecta ficatul, rinichii, muschii, atat in mod direct, cat si indirect, din cauza cantitatii reduse de oxigen care nimereste in sange”, adauga profesorul.
Seful Departamentului de ATI din cadrul Institutului de Medicina Urgenta sustine ca este datoria fiecaruia sa contribuie la prevenirea raspandirii virusului. Doctorul ii atentioneaza, in special pe tineri, sa fie mai responsabili. „Esti tanar, te simti practic sanatos, ai simptome minore care pot fi de obicei ignorate, insa raspandesti virusul si daca acesta nu este neutralizat prin spalarea sau dezinfectarea mainilor sau purtarea corecta a mastii de protectie, poate fi transmis mai departe si poate fi preluat de alte persoane care sunt mai sensibile la virus si, posibil, nici ele nu se protejeaza”, spune Adrian Belii. „Potrivit studiilor, principala sursa de transmitere a virusului COVID-19 o reprezinta tinerii infectati cu forme asimptomatice de boala, care nu se protejeaza si pseudo-purtatorii de masca”.
Medicul spune ca lucratorii medicali isi doresc si ei sa fie alaturi de cei dragi si sa ramana sanatosi. „In spatele nostru sunt parintii, copiii, prietenii, care fac si ei parte din aceasta societate. Promovand masurile de siguranta, ii protejam si pe ei indirect de acest risc. Si daca cadem noi, figurat vorbind, ii punem pe ei in pericol. Aceasta este o motivatie foarte puternica de a continua lupta cu COVID-19”, puncteaza Adrian Belii.