Liderii UE, Angela Merkel, Ursula von der Leyen si Charles Michel, vor avea miercuri o videconferinta cu presedintele chinez Xi Jinping in care vor anunta acordul de investitii UE-China. Oficialii europeni vorbesc despre un acord „de succes”, in timp ce criticii sustin ca este o intelegere grabita, care nu ofera garantii ca guvernul chinez va respecta drepturile omului si va interzice muca fortata, scrie Politico.
Comisia Europeana a declarat ca acordul este „o poveste de succes”, deoarece nu numai ca mareste accesul pe piata pentru investitorii europeni din China, dar abordeaza si probleme precum transferul fortat de tehnologie, subventiile netransparente si intreprinderile de stat si angajeaza China sa „faca eforturi continue si sustinute” sa ratifice conventiile internationale privind interzicerea muncii fortate.
China, acuzata de incalcarea drepturilor omului.
Cu toate acestea, unele tari ale UE, cum ar fi Belgia si Tarile de Jos, si-au exprimat ingrijorarea cu privire la capacitatea Uniunii de a aborda problemele drepturilor omului in temeiul acordului.
De asemenea, Parlamentul European vine cu critici puternice. „Comisia a dezvaluit problema drepturilor lucratorilor”, a declarat europarlamentarul Reinhard Butikofer, presedintele delegatiei Parlamentului pentru relatiile cu China. Butikofer a spus ca simple angajamente privind abandonarea muncii fortate nu sunt suficiente: „Este ridicol sa incerci sa vinzi asta ca un succes”.
China se confrunta cu acuzatii de exploatare fortata a minoritatilor etnice, dupa ce mai multe rapoarte internationale au aratat cum guvernul de la Beijing a construit aproape 400 de lagare de munca in regiunea Xinjiang, constructia altor zeci continuand in ultimii doi ani in pofida asigurarilor date de autoritatile chineze ca sistemul de „reeducare” a uigurilor si a altor minoritati etnice a intrat intr-o faza de demantelare graduala. Multe dintre aceste lagare au fost ridicate in apropierea unor parcuri industriale, existand numeroase informatii potrivit carora o parte dintre detinuti sunt obligati la munca fortata.
Alte tari europene, precum Polonia, se intreaba de ce UE se grabeste sa incheie acordul cu China fara sa astepte inaugurarea presedintelui ales al SUA, Joe Biden, a carui echipa de tranzitie si- a exprimat deja ingrijorarea cu privire la acord.
Oficialii UE resping criticile privind grabirea unui acord fara a consulta SUA, subliniind ca Washingtonul si-a asigurat propriul acord comercial si de investitii sub presedintele Trump si UE incearca pur si simplu sa obtina conditii similare de acces pe piata, ceea ce ar permite Bruxelles-ului si Washingtonului sa isi coordoneaza politicile din China.
Merkel vrea un acord cat mai repede.
Pentru intreprinderile europene, in special pentru producatorii germani de autovehicule, acordul este de o mare importanta, deoarece le-ar permite cresterea investitiilor pe piata chineza profitabila si in continua crestere, fara a se confrunta cu restrictii protectioniste, cum ar fi intreprinderile mixte fortate, unde companiile locale detin majoritatea actiunilor si pot accesa secrete comerciale.
Merkel pare sa-si fi asigurat sprijinul Frantei pentru acord. Un oficial apropiat ministrului francez al comertului Franck Riester, care saptamana trecuta si-a exprimat criticile cu privire la acordul legat de drepturile omului, a declarat marti ca „lucrurile merg in directia cea buna”. Un oficial al UE a declarat ca Merkel a ajuns la o intelegere cu presedintele francez Emmanuel Macron in temeiul careia va ajunge sa incheie acordul sub presedintia germana, in timp ce ratificarea si semnarea acordului vor fi finalizate sub presedintia franceza a Consiliului European, in prima jumatate a anului 2022.
Liderii europeni intentioneaza sa acorde aviz politic acordului, care ar trebui sa fie in continuare revizuit legal, tradus in diferite limbi si sa fie aprobat oficial de guvernele UE si de Parlamentul European, precum si de parlamentele nationale, un proces care ar dura pana la inceputul anului 2022 cel putin.
Timpul ramas pentru ratificarea acordului pana in 2022 sau mai tarziu ar putea fi folosit pentru a exercita presiuni asupra Chinei pentru a-si indeplini angajamentul de a pune in aplicare conventiile internationale impotriva muncii fortate. Beijingul s-a confruntat si cu alte critici internationale, dupa ce un tribunal chinez a condamnat-o luni pe jurnalista Zhang Zhan la patru ani de inchisoare pentru relatarile sale despre pandemia de coronavirus din Wuhan.