Mesageria criptată Telegram va coopera mai mult cu justiția. Acum aplicația va preda autorităților adresele IP și numerele de telefon ale utilizatorilor care au mandate de percheziție sau alte cereri legale valide. Despre asta a anunțat însăși fondatorul Telegram Pavel Durov. Unele voci spun că pentru acest lucru acesta nu are suficienți angajați.

Telegram și-a modificat regulile de moderare pentru a coopera mai mult cu autoritățile judiciare, a declarat fondatorul și patronul aplicației, Pavel Durov, care este anchetat în Franța pentru publicarea de conținut ilegal pe platforma sa. Așadar IP-ul și numerele de telefoane ale utilizatorilor, care încalcă regulile stabilite sau legea, vor fi predate autorităților care au mandate de percheziție sau alte cereri legale valide.

Aleksandr HINȘTEIN, DEPUTAT RUS: „Sper cu adevărat că această abordare nu va avea granițe și se va extinde pe teritoriile tuturor țărilor, inclusiv Rusia. Iar dacă în urma acestui lucru vor dispărea filmele pornografice, vânzările de armament, droguri și alte lucruri ilegale, atunci cu toții vom fi în câștig.”  

Unii experți din Rusia spun însă că acest lucru nu îi va reuși lui Durov.

Serghei BOIKO, CO-FONDATOR AL PROIECTULUI „SOCIETATEA PENTRU PROTECȚIA INTERNETULUI: „În primul rând, Durov pur și simplu nu are oameni din punct de vedere fizic care să poată procesa rapid toate solicitările organelor de aplicare a legii, și cred că aceasta este, de asemenea, o problema. Adică, poate că francezilor nu le-a plăcut că el este lent și nu răspunde la toate scrisorile.”

Arestat în Franța la sfârșitul lunii august, Pavel Durov a fost inculpat pentru numeroase infracțiuni legate de aplicația sa de mesagerie și a primit interdicția de a părăsi teritoriul francez. Într-un lung mesaj publicat pe platforma sa la începutul lunii septembrie, miliardarul în vârstă de 39 de ani s-a arătat surprins să fie considerat responsabil pentru conținutul publicat de alte persoane. 

Fondat în 2013, serviciul de mesagerie Telegram, care a susținut întotdeauna că respectă legislația europeană, se angajase de la bun început să nu dezvăluie niciodată informații despre utilizatorii săi. Normele anterioare prevedeau doar cooperarea cu autoritățile judiciare în cazul în care un utilizator era declarat „suspectat de activitate teroristă” de către o instanță.