Militarii ucraineni, capturati duminica de Rusia, cu tot cu navele pe care se aflau au fost prezentati marti in fata unui tribunal din Crimeea. Instanta a confirmat 60 de zile de arest pentru "încalcarea frontierei de stat a Rusiei".
Între timp, Germania si Franta, s-au oferit sa medieze conflictul ivit între Moscova si Kiev. Pe de alta parte, presedintele Klaus Iohannis a dat asigurari ca românii nu au niciun motiv sa fie îngrijorati de evenimentele petrecute în strâmtoarea Kerci.
Autoritatile ruse au facut publice înregistrari cu trei dintre marinarii ucraineni de pe navele sechestrate, care contrazic flagrant versiunea propriului guvern.
Vladimir Lesovoi, comandant în cadrul Fortelor Navale Ucrainene: “Am ignorat intentionat somatiile rusilor de a ne opri. Eram constient ca prezenta unui grup de nave ucraienene în strâmtoarea Kerci are un caracter provocator.”
Jurnalistii occidentali remarca faptul ca marinarii par sa rosteasca texte memorate, iar responsabilii de la Kiev estimeaza ca au fost amenintati ori chiar torturati.
Între timp, la propunerea presedintelui Petro Porosenko, care a argumentat prin riscul sporit al unei ofensive terestre ruse, parlamentul ucrainean a aprobat instituirea legii martiale. Sedinta a fost însa foarte tensionata.
Olekansrdr Vilkul, opozitie: “Masura de astazi este o încercare a presedintelui de a submina alegerile si de uzurpa puterea.”
Iulia Timosenko, opozitie: “Legea martiala nu înseamna ca guvernul nostru va pedepsi agresorul (Rusia), ci ca se va amesteca în corespondenta personala si treburile de familie ale ucrainenilor, va limita libertatea de exprimare, adunarile publice.”
Presedintele Porosenko s-a vazut nevoit sa ajusteze unele dispozitii ale proiectului de lege: a redus durata de la 60 la 30 de zile pentru a nu afecta campania electorala care urmeaza sa înceapa la 31 decembrie.
De asemenea a limitat aplicarea legii la câteva regiuni de frontiera.
Dincolo de implicatiile tulburi ale legii martiale , comentatorii insista ca o asemenea diversiune îi slujeste de minune si presedintelui Vladimir Putin.
Popularitatea acestuia a coborât sub 60%, din cauza dificutatilor economice.
Pe de alta parte, este limpede ca Rusia încearca sa controleze rutele maritime care duc spre si dinspre cele doua porturi importante ale Ucrainei de la Marea de Azov.
Deja, constructia podului, neobisnuit de jos, peste strâmtoarea Kerci a facut ca navele de clasa superiora sa nu mai poata intra în Marea de Azov. Prin urmare exporturile de cereale ale Ucrainei au fost afectate.
Klaus Iohannis, presedintele României: “Pot sa spun ca pentru români nu exista niciun motiv de îngrijorareNoi suntem pregatiti pentru orice scenariu. .”
Jurnalist american: “Aveti un raspuns pentru faptul ca Rusia a tras în nave ucrainene?”
Donald Trump: “Nu e bine. Nu sunt deloc multumit de asta. Deloc. Ne-am facut cunoscuta pozitia si nu suntem multumiti de asta.”
Mai ferma decât presedintele Trump, ambasadoarea americana la ONU:
Nikki Haley, U.S. Ambassador to the United Nations: “Aceasta încalcare strigatoare la cer a suveranitatii teritoriale Ucrainei este parte a unui model de conduita a Rusiei.”
Vladimir Putin si Donald Trump ar urma sa aiba o întâlnire între patru ochi saptamna viitoare, cu ocazia summitului G20, din Argentina.