Parintii care se simt pusi in incurcatura atunci cand sunt intrebati de ce are leopardul pete vor putea de acum inainte sa le raspunda fara teama copiilor lor prea curiosi - acest animal s-a adaptat la mediul in care traieste, iar petele il ajuta sa se camufleze mai bine.
Diferentele dintre culorile si petele din blana felinelor sunt asociate cu habitatul preferat de aceste animale, cu metodele lor de vanatoare si cu stilul lor de viata, afirma autorii unui studiu britanic publicat miercuri in revista Proceedings of the Royal Society B.
Pentru a ajunge la aceasta concluzie, cercetatorii de la Universitatea Bristol din Marea Britanie au analizat si catalogat fotografiile unor animale provenind din 36 de specii din familia felidelor, reusind sa le grupeze in trei mari categorii, in functie de coloritul blanii: uni, cu motive simple si cu motive complexe.
Apoi, cercetatorii au comparat aceste rezultate cu mediul in care traiesc si cu obiceiurile fiecarei specii: mediu deschis sau impadurit, terestru sau arboricol, diurn sau nocturn etc.
S-a ajuns astfel la concluzia ca felinele care traiesc in spatii deschise au tendinta de a avea o blana uni, in special cele care traiesc la munte, cum este cazul pumei. Insa felinele care traiesc in padurile tropicale foarte dense prezinta pete cu motive complexe si neregulate, cum este cazul jaguarului si ocelotului.
Celebrul leopard se regaseste intr-o zona "intermediara": el traieste in zonele de campie si de prerie, acesta fiind de altfel motivul pentru care are blana patata, cu motive simple si relativ regulate, cum este si cazul ghepardului.
Cu cat o felina petrece mai mult timp in arbori, cu atat probabilitatea ca blana sa sa fie patata este mai mare.
"Petele complexe si neregulate par sa asigure un bun camuflaj in padure", unde lumina care patrunde printre frunzele arborilor produce o luminozitate difuza, cu zone de penumbra si contururi imprecise, a explicat William Allen, unul dintre autorii acestui studiu. "Este valabil in special pentru felinele care petrec mult timp in copaci, in zone cu o lumina slaba, fiind pradatori nocturni", a spus acesta.
Autorii studiului sustin ca motivele si petele din blana felinelor au evoluat de-a lungul timpului, permitandu-le acestor animale sa se asemene cat mai mult cu elementele din decorul natural, in termeni de marime, forma si varietate.
Cu toate acestea, o anumita felina continua sa "sfideze" stiinta, deoarece dungile ei verticale refuza sa se inscrie in schema descoperita de cercetatori: tigrul.
"Desi tigrul poate cu certitudine sa se camufleze foarte bine, iar habitatul sau poate sa prezinte o serie de caracteristici orientate pe verticala, ne intrebam din ce motiv dungile verticale nu sunt mai des intalnite la felide si la alte specii de mamifere", au spus autorii studiului.