Oamenii de stiinta germani si-au dat seama in sfarsit de ce mistretii din Bavaria sunt inca atat de radioactivi, la zeci de ani dupa dezastrul nuclear de la Cernobil, scrie stirileprotv.ro.
Bavaria, in sud-estul Germaniei, a fost puternic lovita de contaminarea radioactiva dupa ce centrala nucleara de la Cernobil a explodat in aprilie 1986, trimitand contaminanti mortali in mare parte din Europa, scrie News.com.au.
Multi locuitori si numeroase animale au primit doze de radioactivitate din cauza exploziei, iar mare parte din necuvantatoare au fost ucise din cauza temerilor ca vor raspandi contaminantii.
In anii care au urmat, nivelurile de radioactivitate la speciile de animale care au fost expuse au scazut semnificativ – cu exceptia mistretilor bavarezi.
De fapt, porcii mistreti din Bavaria erau atat de radioactivi, incat misterului care ii insotea i s-a dat propriul nume, „paradoxul mistretilor”.
„Paradoxul mistretilor”, explicat prin apetitul mistretilor pentru trufe
Unele materiale radioactive persista in mediu foarte mult timp. Persistenta lor este masurata in timpi de injumatatire, adica timpul necesar pentru ca nivelurile de radioactivitate ale unui material sa se reduca la jumatate.
Cesiu-137, de exemplu, este asociat cu reactoare nucleare precum cel de la Cernobil si are un timp de injumatatire de aproximativ 30 de ani. Cesiu-135, care este asociat cu exploziile de arme nucleare, are un timp de injumatatire de 2,3 milioane de ani.
Radioactivitatea mistretilor bavarezi a fost pusa initial pe seama contaminarii ca urmare a exploziei de la Cernobil, dar exista o problema.
Timpul de injumatatire al cesiului-137 inseamna ca radioactivitatea porcilor ar fi trebuit sa se reduca substantial. Dar, la 37 de ani de la Cernobil, nu a facut-o.
Se pare insa ca mistretii bavarezi continua sa ramana radioactivi datorita apetitului lor pentru trufe, care au fost la randul contaminate in urma testelor de arme nucleare din Razboiul Rece.
Mistretii din Bavaria au ramas radioactivi si acum
Intr-un studiu publicat in Environmental Science and Technology, oamenii de stiinta au descoperit ca in spatele ”paradoxului mistretilor” se afla precipitatiile nucleare din Razboiul Rece, materialul radioactiv atat de la Cernobil, cat si de la testele de arme nucleare acumulandu-se in ciuperci, inclusiv trufe.
Femelele de mistreti au o atractie puternica pentru trufe, deoarece secreta acelasi hormon sexual ca si porcii masculi. Oamenii de stiinta cred ca acele trufe contaminate, sapate si mancate de mistreti, au continuat sa hraneasca radioactivitatea mistretilor chiar si atunci cand testele nucleare au incetat.
Pentru a ajunge la aceasta concluzie, cercetatorii au analizat carnea a 48 de mistreti din 11 districte bavareze intre 2019 si 2021, utilizand raportul dintre cesiu-135 si cesiu-137 pentru a determina sursa de radioactivitate.
Raporturile dintre acesti doi izotopi sunt specifice fiecarei surse de radiatii, formand o amprenta digitala unica pe care cercetatorii o pot folosi in analiza - un raport ridicat de cesiu-135 si cesiu-137 indica radioactivitate din cauza exploziilor de arme nucleare, in timp ce un raport scazut sugereaza radioactivitate din cauza reactoarelor nucleare.
Radiatiile de la Cernobil si ale armelor nucleare au fost absorbite de trufele din pamant
Cercetatorii au comparat amprentele izotopice ale carnii de mistret cu cele ale probelor de sol de la Fukushima si Cernobil, precum si din tesutul pulmonar istoric uman colectat in Austria. Tesutul pulmonar a fost prelucrat in anii 1960 si a dezvaluit semne ale amprentei izotopice lasate de testarea armelor nucleare in timpul Razboiului Rece.
Ei au descoperit ca 88% din probele prelevate au depasit limita germana pentru cesiu radioactiv, iar 10-68% din contaminare a provenit din testarea armelor nucleare. Contaminantii atat de la testul de arme, cat si de la dezastrul de la Cernobil s-au infiltrat adanc in pamant si au fost absorbiti de trufele subterane, explicand ”paradoxul mistretilor”.
Cercetatorii spun ca descoperirile lor au aratat ca impactul pe termen lung al testarii armelor nucleare a fost de amploare si prost inteles.
„Acest studiu ilustreaza faptul ca deciziile strategice de a efectua teste nucleare atmosferice in urma cu 60-80 de ani inca influenteaza mediile naturale indepartate, fauna salbatica si o sursa de hrana umana astazi”, au scris autorii studiului.
Pe Telegram-ul Pro TV Chisinau gasiti imaginile, dar si stirile momentului din Moldova si din intreaga lume! Fii reporter Pro TV. Daca ai surprins imagini care pot deveni o stire, ni le poti trimite pe Viber, Whatsapp sau Telegram la numarul 079400508.