Cererea Turciei ca Suedia si Finlanda sa extradeze 33 de persoane pare sa intarzie considerabil demersurile de aderare la NATO ale celor doua tari, arata o analiza Politico.
Cand presedintele turc Recep Tayyip Erdogan a spus ca sunt „teroristi care stau in parlamentele anumitor tari”, pentru a-si justifica obiectiile fata de aderarea Suediei si Finlandei la NATO, parlamentara suedeza din opozitie Amineh Kakabaveh nu a avut nicio indoiala ca s-a referit la ea.
„Desigur, Erdogan se referea la mine. Pentru Erdogan, orice sustinator si orice aparator al kurzilor este un terorist”, a spus parlamentara independenta pentru Polititco.
Militanta cu vechime pentru drepturile kurzilor, ea a cerut guvernului suedez sa-si sporeasca cooperarea cu PYD, un afiliat politic al grupului de militie kurda YPG din Siria, care a avut ciocniri cu fortele turce. Toamna trecuta, ea a refuzat sa acorde un sprijin extrem de important pentru candidatura liderului social-democrat Magdalena Andersson la functia de prim-ministru al Suediei pana cand s-a asigurat ca are suportul acesteia.
Aceasta miscare nu a trecut neobservata la Ankara. Saptamana trecuta, oficialii turci au declarat ca sprijnul obtinut de Kakabaveh este tipic pentru politica externa suedeza, care sprijina de multa vreme grupurile kurde pe care Ankara le considera teroriste.
Turcia a spus ca, din cauza unor astfel de politici, va bloca cea mai importanta decizie luata de Andersson de cand a devenit liderul Suediei: sa adere la NATO alaturi de Finlanda, dupa invadarea Ucrainei de catre Rusia. Fiind unul dintre cei 30 de membri actuali ai NATO, Turcia poate refuza aderarea noilor veniti.
Pe langa declaratiile lui Erdogan, ambasadorul Turciei in Suedia, Hakki Emre Yunt, a spus vineri ca Kakabaveh ar trebui extradata in Turcia.
„Anumiti parlamentari... lucreaza impotriva Turciei in Parlament tot timpul. Ei preseaza guvernul suedez sa adopte o pozitie negativa fata de Turcia”, a spus Yunt.
Pentru NATO, ciocnirea dintre Turcia si Suedia si, intr-o masura mai mica, Finlanda, pe care Ankara o acuza de asemenea de sprijin pentru teroristi, este un spectacol secundar nedorit intr-un moment in care Rusia ataca Ucraina, o tara care se invecineaza cu membrii NATO. Diplomatii si expertii regionali considera ca Turcia foloseste cel mai probabil Suedia ca parghie intr-o campanie politica mai ampla, in care Erdogan vrea sa castige capital politic pe plan intern si sa obtina concesii internationale – mai ales facand presiuni asupra SUA sa deblocheze o achizitie majora de avioane de vanatoare.
Aceasta strategie intarzie calendarul aderarii. Suedia si Finlanda au sperat intr-o aderare rapida la alianta, care sa le ofere protectia politicii de aparare reciproca a NATO.
Aceasta disputa risca, de asemenea, sa redeschida rani vechi intre Turcia si alti membri ai aliantei care au avut confruntari similare cu Ankara. In 2009, Erdogan a incercat sa blocheze numirea fostului premier danez Anders Fogh Rasmussen in functia de secretar general al NATO, iar 10 ani mai tarziu, Turcia a contestat si un plan de mutare a trupelor aliate in statele membre NATO din est.
In ambele cazuri, Turcia a cerut tarilor NATO sa-i sustina pozitia fata de grupurile kurde.
Pentru Ankara, YPG si PYD nu pot fi separate de PKK, un grup militant care a dus o campanie violenta impotriva statului turc de la inceputul anilor 1980 si care este clasificat de Turcia, UE si SUA drept organizatie terorista.
Spre deosebire de Turcia, UE si SUA nu considera PYD sau YPG, ai caror luptatori au jucat un rol esential in infrangerea gruparii militante islamiste ISIS in Siria in 2019, drept teroristi.
Suedia, la fel ca alte state europene, are o comunitate kurda destul de mare, estimata la aproximativ 100.000 de persoane, cu membri activi din punct de vedere politic, care desfasoara campanii si proteste impotriva statului turc.
Nu este clar ce se va intampla in continuare. Cererile Ankarei au fost ca Suedia sa clasifice YPG drept grupare terorista si sa intrerupa legaturile cu grupul.
Turcia cere, de asemenea, extradarea in Turcia a 33 de persoane din Suedia si Finlanda despre care spune ca sunt sustinatori ai terorismului. De asemenea, Suedia este presata sa renunte la un embargo occidental asupra armelor impotriva Turciei, aflat in vigoare de cand tara a lansat un atac asupra fortelor YPG in Siria in 2019.
Andersson si presedintele finlandez Sauli Niinisto au discutat sambata la telefon cu Erdogan, dar s-au inregistrat putine progrese, potrivit declaratiilor celor trei guverne.
Ilnur Cevik, un consilier al lui Erdogan, a declarat duminica la postul de televiziune suedez SVT ca partile au fost pana acum doar „de acord ca nu sunt de acord”.
Cevik a spus ca „Turcia nu prea are ce face” in legatura cu faptul ca SUA si alte tari NATO nu considera YPG drept grupare terorista, dar Ankara crede ca cel putin acum poate forta o schimbare in politicile Suediei si Finlandei.
„Acest lucru il putem face si poporul turc ne cere sa facem asta”, a spus Cevik.
In zilele si saptamanile urmatoare vor fi testate abilitatile de negociere suedeze si finlandeze. Expertii spun ca este putin probabil ca Turcia sa dea inapoi pe termen scurt, deoarece Erdogan are alegeri alegeri anul viitor si vrea sa arate ca e influent pe plan international.
Pe de alta parte, e putin probabil ca Suedia si Finlanda sa indeplineasca cererile Turciei privind extradarile, avand in vedere ca Suedia, in special, vrea sa joace un rol de garant international al drepturilor omului.
Ministrul suedez de externe Ann Linde a spus ca orice sugestie ca Stockholm ar sprijini terorismul este „dezinformare” si a amintit ca Suedia a fost prima tara dupa Turcia care a desemnat PKK ca grup terorist.
„Suedia sustine drepturile omului si democratia, nu in ultimul rand pentru kurzi. Opresiunea la care sunt supusi multi in tarile lor natale este inacceptabila”, a mai scris ea.
Pe Telegram-ul Pro TV Chisinau gasiti imaginile, dar si stirile momentului din Moldova si din intreaga lume! Fii reporter Pro TV. Daca ai surprins imagini care pot deveni o stire, ni le poti trimite pe Viber, Whatsapp sau Telegram la numarul 079400508.