La mai putin de un an dupa ce a depus armele, organizatia separatista basca ETA se pregateste sa-si anunte dizolvarea, un epilog al celor aproape 60 de ani de lupte sangeroase care nu au dus la infiintarea unui stat independent care sa inglobeze teritorii din Franta si Spania, relateaza AFP, preluata de Agerpres.
Potrivit mai multor surse concordante, organizatia Euskadi Ta Askatasuna ('Patrie basca si libertate'), caruia îi sunt imputate oficial 829 de asasinate dupa înfiintarea sa, la 31 iulie 1959, în plina dictatura franchista, ar urma sa faca acest ultim anunt înainte de începerea verii.
Dupa renuntarea la violente, în octombrie 2011, ETA a anuntat în aprilie 2017 “dezarmarea sa totala” si a predat autoritatilor franceze o lista cu locuri în care a ascuns arme, gest considerat insuficient de Madrid, care cerea organizatiei sa se autodizolve.
În cotidianul basc Gara, care îi serveste în mod traditional de tribuna, ETA afirma câteva saptamâni mai târziu ca a lansat o dezbatere interna cu privire la viitorul sau, apoi a confirmat luna trecuta ca si-a îndemnat membrii sa voteze pentru dizolvarea organizatiei.
“Iata o organizatie care este în mare parte dezarmata: în orice caz ea a predat 3,5 tone de armament. Chiar daca nu s-a gasit tot în raport cu cantitatea de arme care se stie ca a fost în circulatie, exista un demers sincer din partea ei, ultimul pas asteptat fiind disolutia sa”, estimeaza Samuel Vuelta Simon, procuror al Republicii Franceze la Bayonne (sud-vest).
“Cel mai important în timpul dizolvarii ETA va fi ceea ce se va spune”, explica Jean-Francois Blanco, aparator a numerosi membri ETA. Blanco - care a fost, între altele, si avocatul lui Jean-Noel Etcheverry, supranumit 'Txetx', militant altermondialist si actor important în dezarmarea din aprilie 2017 de la Bayonne - este de parere ca ETA va trebui sa îsi ceara iertare pentru victimele pe care le-a provocat.
“În timpul acestui act de disolutie, ETA va mentiona fara îndoiala GAL (Grupurile Antiteroriste de Eliberare - n.r.), marturii obtinute sub tortura, însa cel mai important este sa recunoasca suferinta celorlalti”, subliniaza Blanco.
În anii 1980, în jur de 60 de militanti ETA au fost asasinati în Spania si Franta în atentate comise de grupuri aflate în solda politiei spaniole, în special Batalionul Basc Spaniol (BBE), apoi GAL.
Este dificil de spus astazi ce mai ramâne din organizatie, însa, de ambele parti ale frontierei, lupta se duce acum în legatura cu soarta detinutilor: în jur de 60 în Franta si circa 260 în Spania.
Va duce dizolvarea ETA la o reglementare a sortii acestora? “Nu este un troc. Nu este 'noi ne dizolvam, voi îi eliberati pe prizonierii nostri'. În schimb, fara nicio îndoiala, disolutia va favoriza reîntoarcerea la normalitate pentru aceste persoane. Justitia tine cont de realitatea momentului”, este de parere procurorul din Bayonne, fost magistrat de legatura pe lânga Ministerul Justitiei spaniol în anii 1980.
“O baza de lucru continua sa se profileze: exista cei care au sânge pe mâini si cei care nu au”, adauga el, amintind ca un prim pas a fost facut deja de Administratia penitenciarelor din Franta, prin transferarea a doi detinuti dintr-o închisoare din nord si una din sud-vest, mai aproape de familiile lor. “Numerosi membri ai ETA arestati în ultimii ani nu trecusera la actiune, mai ales în rândul tinerilor”, constata Vuelta Simon.
În ceea ce priveste nationalismul basc, “o dizolvare va da tonul pentru toata miscarea 'abertzale' (patriot în limba basca - n.r.), aceasta va duce la o repozitionare a miscarilor de tineret”, si-a exprimat el convingerea.