Rusia ramane deocamdata la discursul diplomatic, dupa evolutiile din Belarus. Desi il sustine in continuare pe Aleksandr Lukasenko, Moscova nu poate ignora valul urias de contestare. Seful diplomatiei ruse recunoaste ca au fost probleme la scrutinul prezidential, dar avertizeaza ca Moscova nu va tolera ceea ce el numeste „amestec extern” in criza din Belarus.
Avertismentul vine in ziua in care liderii europeni au discutat despre situatia din Belarus in cadrul unui summit extraordinar si au ajuns la concluzia ca nu pot recunoaste rezultatul alegerilor din Belarus, pentru ca a fost vorba despre un scrutin incorect. In plus, vor impune sanctiuni acelor responsabili din Belarus care se fac vinovati de fraudarea alegerilor si de reprimarea protestelor post-electorale.
Pe de alta parte, Kremlinul a transmis miercuri ca nu este nevoie ca Rusia sa ajute Belarusul militar sau in alt fel si ca nici Belarusul nu vede nevoia unui astfel de sprijin din partea Moscovei.
Este un discurs echivoc, care reflecta dilema in care se afla Moscova.
Kremlin: Nu este nevoie ca Rusia sa ajute militar Belarusul
Intr-o teleconferinta cu jurnalistii, purtatorul de cuvant al Kremlinului, Dmitri Peskov, a acuzat puteri straine, fara a le numi, de amestec in afacerile interne din Belarus si a spus ca o astfel de interferenta este inacceptabila.
Dar in acelasi timp, el a declarat ca situatia din Belarus este o chestiune interna care ar trebui rezolvata de belarusii insisi, relateaza Agerpres.
Declaratia de la Kremlin vine in contextul in care Belarusul ceruse zilele trecute sprijin militar presedintelui Vladimir Putin, iar Aleksandr Lukasenko sustinea ca a primit chiar un raspuns favorabil.
Serghei Lavrov: Alegerile nu au fost organizate perfect
Si ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a avertizat miercuri in privinta tentativelor de amestec extern in Belarus care ar avea obiective geopolitice. In opinia sa, manifestatiile din aceasta tara impotriva presedintelui Aleksandr Lukasenko sunt „o lupta pentru spatiul postsovietic”, dar recunoaste, pe de alta parte, ca alegerile n-au fost organizate perfect.
„Nu spune nimeni ca alegerile au fost organizate perfect, cu siguranta nu a fost asa. Si sunt suficiente dovezi in sensul acesta. Chiar si autoritatile din Belarus si conducerea din Belarus au recunoscut situatia, iar acum incearca sa se implice intr-un dialog cu cetatenii care protesteaza fata de ceea ce ei considera o incalcare a drepturilor lor. Dar vreau sa sfatuiesc pe toata lumea sa nu se foloseasca de aceasta situatie. (...) Suntem ingrijorati de o tentativa de a folosi dificultatile interne cu care se confrunta poporul si conducerea din Belarus ca justificare pentru o eventuala implicare in evenimentele de acolo. Cineva din afara vrea sa faca acest lucru”, sustine seful diplomatiei de la Moscova.
Moscova acuza „ingerinte” externe in scop geopolitic
„Nimic din ce se aude acum dinspre capitalele europene, mai ales dinspre tarile baltice, Polonia si Parlamentul European, nu este despre Aleksandr Lukasenko, despre drepturile omului sau democratie. Este vorba numai despre geopolitica”, a spus Lavrov intr-o declaratie acordata postului rus de televiziune Rossia-1.
„Ne ingrijoreaza incercarea de a profita de dificultatile interne prin care trec Belarusul, poporul belarus si liderii sai pentru a se amesteca (in afacerile interne). Si nu doar de a se amesteca, ci de a impune belarusilor ordinea pe care actorii externi o considera adecvata”, a adaugat seful diplomatiei ruse, dupa care a reluat discursul Kremlinului ca „ceea ce se intampla in Belarus este o problema interna a acestei tari. Consideram ca trebuie facut tot ce este necesar pentru a crea conditiile care sa permita mentinerea situatiei in cadrul legal pentru a permite dialogul necesar”, a mai spus Lavrov.
El s-a declarat convins ca in intelepciunea sa, poporul acestei tari „nu se va lasa manevrat de cei care au nevoie de el doar pentru a domina acest spatiu geopolitic si a promova logica distructiva a alegerii intre Europa si Rusia” si a amintit in context de protestele din Ucraina, despre care a spus: „Am vazut deja care a fost rezultatul” (n.r. - anexarea Crimeei de catre Rusia in 2014, dupa protestele pro-europene din 2013).
Dilema lui Putin in Belarus
Astfel, manifestatiile din Belarus si fragilizarea puterii presedintelui Alexandr Lukasenko il confrunta pe presedintele rus Vladimir Putin cu un calcul complex asupra strategiei pe care sa o adopte in fata unei miscari ce nu este antiruseasca si intr-un moment in care Rusia insasi traverseaza o perioada politica delicata, arata o analiza a AFP, preluata de Agerpres.
„Rusii nu prea stiu pe ce picior sa danseze. Ei au ajuns la concluzia ca Lukasenko reprezinta fara indoiala un impas, dar ar fi stanjenitoare pentru ei o solutionare a crizei in strada. Ei trebuie asadar sa instituie un proces asupra caruia sa detina controlul”, spune Gustav Gressel, membru al grupului european de reflectie ECFR.
Se poate repeta scenariul din Ucraina?
Manifestatiile din Belarus nu au deocamdata conotatia antiruseasca a celor care in 2014 au inlaturat guvernul prorus de la Kiev si au determinat Rusia sa invadeze peninsula Crimeea in numele apararii populatiilor rusofone din Ucraina si sa sustina separatistii pro-rusi din estul acestei tari. Acesta este un element-cheie care ii face pe analistii sa nu privilegieze reeditarea scenariului ucrainean in Belarus.
„Situatia este total diferita” si, mai mult, este diferita in Rusia, unde Vladimir Putin, cu popularitatea erodata, se confrunta cu manifestatii in Extremul Orient rus dupa arestarea unui guvernator regional luna trecuta, remarca Anna Maria Dyner, cercetatoare la Institutul polonez pentru Afaceri Internationale (PISM).
Moscova a reactionat deocamdata cu calm si moderatie in fata acestor proteste.
In Belarus, limba rusa este vorbita pe ansamblul tarii, nu exista sentimente antirusesti in societate si Rusia doreste ca acest lucru sa ramana asa, arata Maria Dyner.
Rusia cauta solutii
Dar nici Lukasenko nu este vazut ca un sfant de catre Kremlin, aminteste la randul sau Gustav Gressel. „Chiar sub Lukasenko, Putin nu reusea sa obtina ce dorea” in Belarus, confirma analistul britanic Nigel Gould-Davies. Rusii „nu mai sunt casatoriti cu Lukasenko, ei tatoneaza”, insa „nu sunt deloc pasivi”, mai constata acesta.
Sunt precauti, pentru ca „daca multimile incep sa-l perceapa pe Putin drept un sprijin pentru Lukasenko, sloganurile antirusesti ar putea incepe sa curga”, subliniaza Stephen Sestanovich, de la grupul de reflectie american Council on Foreign Relations.
Prin urmare, Moscova „cauta o solutie”, spune Gustav Gressel. Analistul crede ca „Lukasenko este unul care poate fi inlocuit fara ca Kremlinul sa se acopere prea mult de ridicol”.
O tranzitie fara Lukasenko in Belarus?
Stephen Sestanovich remarca faptul ca Rusia are relatii bune cu elitele de la Minsk, unde de asemenea exista un consens pentru mentinerea bunelor relatii cu puternicul vecin din Est. Multi dintre opozantii lui Lukasenko s-au refugiat, de altfel, la Moscova de teama represaliilor din tara natala.
Aceste conexiuni si aceste atitudini favorabile ii ofera lui Putin mai multe piste pentru a gasi o tranzitie fara Lukasenko, mai ales ca miscarea de protest imbraca diferite forme si nu are un lider clar.
Una dintre figurile opozitiei, Svetlana Tihanovskaia, contracandidata a lui Lukasenko la scrutinul de duminica trecuta, s-a refugiat in Lituania, de unde incearca sa coaguleze nemultumirea existenta in toate straturile societatii belaruse.
Totusi, analistii avertizeaza, insa ca nimic nu poate fi exclus, inclusiv recurgerea la forta.
„Sunt sigura ca Rusia este pregatita pentru toate optiunile, inclusiv optiunea militara, chiar daca aceasta ar fi extrem de costisitoare pentru ea”, crede Maria Dyner.
Sursa: Digi24.ro