Jens Stoltenberg pleaca, dar cine ii va urma in fruntea NATO? Este posibil ca o femeie sa conduca alianta occidentala de aparare, dupa cum se asteapta lumea in general? Si cum decurge alegerea Secretarului General al Aliantei?, se intreaba DW, scrie hotnews.ro
Cel mai inalt post diplomatic din NATO va fi vacant in luna octombrie, iar actualul secretar general Jens Stoltenberg a anuntat, luna trecuta, prin purtatorul sau de cuvant, ca nu are intentia de a-si reinnoi contractul.
Aceasta ridica intrebarea cine va fi al 14-lea secretar general al Aliantei. Si, de asemenea, care sunt sansele ca o femeie sa preia pentru prima data postul. Aproape jumatate dintre cele 30 de tari membre ale NATO si-au propus discret propriile candidaturi.
Jens Stoltenberg se afla in fruntea Aliantei din 2014.
Noul secretar general va trebui sa mentina unitatea intre aliati, sa le echilibreze interesele si sa promoveze consensul, indiferent daca riscurile pentru alianta provin de la figuri precum Donald Trump sau Vladimir Putin. Sunt necesare competente diplomatice si loialitate fata de NATO, iar secretarul general nu are atributii in a lua decizii politice.
El prezideaza doar oficial Consiliul Atlanticului de Nord - cel mai inalt organism al NATO. El nu are si atributii de comanda militara. El sau ea va trebui sa reprezinte NATO in fata altor guverne si in fata presei.
Candidatul trebuie sa fi fost sef de stat sau de guvern, informeaza Deutsche Welle (DW). Cunoasterea limbii engleze este obligatorie, cunoasterea limbii franceze este de asemenea de dorit, citeaza 24chasa.bg si Rador.
Care sunt criteriile de selectie?
Candidatul trebuie sa fie in relatii bune cu Washington. SUA raman un factor determinant in organizatie, desi Secretarul General este in mod traditional un european. In principiu, Statele Unite asigura comandantul suprem al fortelor NATO in Europa (SACEUR), care este cel mai important post din alianta militara.
Noul Secretar General trebuie sa fie aprobat prin consens de catre toate cele 30 de guverne. Aceasta inseamna ca interesele regionale, originea, mediul politic, precum si ponderea militara si importanta diplomatica a tarii de origine trebuie sa fie adecvate.
Care este procedura pentru a candida
Nu exista proceduri oficiale sau comitet de selectie. Diplomatii negociaza in numele guvernelor pe care le reprezinta in mod secret, pana cand se ajunge la un consens. Nu exista niciun vot oficial. Sefii de stat si de guvern din Alianta anunta apoi noul nume la un summit. Urmatorul summit de acest tip va avea loc la Vilnius pe 11 iulie.
Indiferent de aceasta, in toate cele 13 numiri de pana acum, au existat mai multe variante si exceptii. Una dintre acestea este singurul secretar general german Manfred Worner (cu mandat din 1988 pana in 1994), care nu a fost niciodata sef de guvern, ci „doar” ministru al apararii.
Acest lucru este valabil si pentru majoritatea celorlalti care au ocupat postul. Primul secretar general - baronul britanic Hastings Ismay - fusese inainte doar secretar de stat, dar si general.
Cine este in cursa?
Un diplomat NATO, care a vorbit sub conditia anonimatului, pariaza pe o femeie din statele baltice din cauza amenintarii ruse existente. Prim-ministrul estonian Kaja Kallas sau prim-ministrul lituanian Ingrida Simonyte ar putea fi posibili candidati.
O femeie dintr-una dintre tarile de pe flancul estic ar castiga cu siguranta si sprijinul Poloniei, al carei greutate militara in NATO este in continua crestere. Este mentionat si numele Zuzanei Caputova, presedintele Slovaciei - tara cu granita comuna cu Ucraina.
Un candidat interesant in cursa este Klaus Iohannis, presedintele Romaniei, o tara de importanta strategica pentru NATO datorita Marii Negre. Se mai spune ca Italia l-a recomandat pe fostul premier Mario Draghi ca nou sef al NATO, precum si ca si Marea Britanie are ambitii pentru acest post - in acest sens este mentionat numele Theresei May.
Ministrul canadian de finante, Chrystia Freeland, care este nepoata unor imigranti ucraineni, are si ea sanse. A existat o dezbatere acerba in tara cu privire la originile ei, deoarece mass-media rusa de propaganda a ridicat problema presupuselor legaturi ale bunicului lui Freeland cu nazistii in al Doilea Razboi Mondial.
In cele din urma, diplomatii rusi au fost expulzati din Canada. Principala problema a lui Freeland este ca nu este europeana. E sub semnul intrebarii ca tari europene si membre NATO sa renunte la postul traditional ce li se cuvine. Totusi, se spune ca ministra canadiana se bucura de sprijinul Statelor Unite, a scris „Washington Post”.
Prelungirea mandatului lui Stoltenberg?
Exista, de asemenea, zvonuri pe coridoarele sediului NATO ca actualul secretar general ar putea continua sa-si indeplineasca functiile pana in aprilie 2024. NATO va implini atunci 75 de ani. Credibilitatea acestor afirmatii pare sa fie intarita si de faptul ca postul pe care Jens Stoltenberg a vrut initial sa il ocupe in Norvegia - sef al Bancii Centrale - este oricum ocupat deja.
Vor mai dura ceva timp aceste speculatii. Agentia de presa germana DPA reaminteste in acest sens ca numele care sunt mentionate pentru prima data public ca posibili viitori sefi ai NATO se dovedesc adesea a fi gresite in cele din urma. Deci surprizele nu sunt excluse.