Trupele NATO au securizat primaria din Zvecan, in Kosovo, iar alianta a declarat marti ca va trimite mai multi soldati in regiune, la o zi dupa ce 30 de soldati NATO si 52 de protestatari au fost raniti in confruntari, iar UE si SUA au cerut dezescaladarea violentelor, relateaza Reuters, scrie news.ro.

NATO a precizat intr-un comunicat ca va trimite forte suplimentare in Kosovo pentru a reduce violentele, dar nu a oferit detalii despre momentul in care se va intampla acest lucru sau despre numarul de soldati implicati.

"Am decis sa desfasuram in cateva zile inca 700 de soldati in Kosovo din Forta de Rezerva Operationala pentru Balcanii de Vest si sa plasam un batalion suplimentar din fortele de rezerva la un nivel mai ridicat de pregatire, astfel incat sa poata fi desfasurat, daca se va dovedi necesar. Acestea sunt masuri prudente, prin care ne asiguram ca (misiunea) KFOR dispune de fortele si capacitatile de care are nevoie pentru a-si indeplini mandatul ONU", a anuntat ulterior secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

"KFOR va lua toate masurile necesare ca sa mentina un mediu sigur si securizat pentru toti cetatenii din Kosovo. Si vom continua sa actionam impartial, in conformitate cu mandatul nostru de la ONU”, a asigurat seful NATO.

In orasul Zvecan, zeci de soldati in echipament antirevolta din Statele Unite, Polonia si Italia au securizat marti o cladire municipala in timp ce sarbii protestau fata de instalarea in functie a unui primar albanez. Protestatarii sarbi s-au dispersat in jurul orei locale 16.00 (17.00, ora Romaniei), urmand sa revina miercuri dimineata, a anuntat agentia de presa sarba Tanjug, citand oficiali sarbi din Zvecan.

Un reporter Reuters a vazut patru convoaie mari ale NATO indreptandu-se spre nord marti dupa-amiaza.

In orasul Leposavic, in apropiere de granita cu Serbia, barbati mascati au spart parbrizul unei masini cu numar de inmatriculare albanez marcat "A2, afiliat CNN", a declarat un reporter Reuters care a asistat la incident. O alta masina care apartinea unei alte institutii media a fost de asemenea distrusa. Nimeni nu a fost ranit.

Tulburarile din regiune s-au intensificat dupa ce primari de etnie albaneza au preluat functiile in zona cu majoritate sarba din nordul Kosovo, dupa alegerile din aprilie, boicotate de sarbi, o actiune ce a determinat SUA si aliatii sai sa faca reprosuri, vineri, Pristinei.

Sarbii au refuzat sa participe la alegerile locale din aprilie, iar candidatii de etnie albaneza au castigat primariile din patru municipalitati cu majoritate sarba, cu o prezenta la vot de numai 3,5%.

Majoritatea sarbilor din nordul Kosovo nu au acceptat niciodata declaratia de independenta a Kosovo fata de Serbia din 2008 si considera Belgradul capitala lor, la mai bine de doua decenii de la revolta albanezilor din Kosovo impotriva regimului represiv sarb.

Etnicii albanezi reprezinta peste 90% din populatia din Kosovo in ansamblu, dar sarbii din nord au cerut de mult timp punerea in aplicare a unui acord negociat de UE in 2013 pentru crearea unei asociatii de municipalitati autonome in zona lor.

REACTII INTERNATIONALE

Rusia, care are de mult timp legaturi stranse cu Serbia si care ii impartaseste traditiile slave si crestin-ortodoxe, a cerut marti "pasi decisivi" pentru a calma tulburarile din Kosovo.

Ministerul rus de Externe a indemnat "Occidentul sa inceteze propaganda falsa si sa inceteze sa mai puna incidentele din Kosovo pe seama sarbilor impinsi la disperare, care sunt pasnici, neinarmati, incercand sa isi apere drepturile si libertatile legitime".

Moscova a ajutat la blocarea candidaturii Kosovo la aderarea la ONU, la cererea Belgradului.

Vineri, ambasadorul Statelor Unite in Kosovo, Jeffrey Hovenier, a acuzat Pristina ca a alimentat tensiunile din nordul tarii prin instalarea primarilor albanezi in birourile lor, in ciuda opozitiei sarbilor. "Ne gandim si la alte implicatii", a declarat el reporterilor.

Washingtonul, cel mai deschis sustinator al independentei Kosovo, a decis sa anuleze participarea Kosovo la un exercitiu militar dupa ce Pristina a refuzat sa retraga primarii si fortele sale de politie din nord.

La randul sau, seful politicii externe a UE, Josep Borrell, i-a indemnat pe liderii kosovar si sarb sa gaseasca o modalitate de detensionare a tensiunilor prin dialog. "Avem deja prea multa violenta in Europa in prezent, nu ne putem permite un alt conflict", a declarat Borrell intr-o conferinta de presa sustinuta la Bruxelles.

Luni, protestatarii sarbi din Zvecan au aruncat cu gaze lacrimogene si grenade paralizante asupra soldatilor NATO, incidente care au dus la ranirea a 30 de soldati NATO si a 52 de sarbi.

"Actele violente impotriva cetatenilor, impotriva presei, impotriva fortelor de ordine si a trupelor KFOR (trupele NATO din Kosovo) sunt absolut inacceptabile", a declarat Borrell.

REPROSURI RECIPROCE INTRE BELGRAD SI PRISTINA

Autoritatile kosovare l-au acuzat pe presedintele sarb Aleksandar Vucic de destabilizarea Kosovo. Vucic acuza autoritatile kosovare ca au cauzat probleme prin instalarea noilor primari.

"Intr-o democratie nu este loc pentru violenta fascista", a declarat premierul kosovar Albin Kurti pe Twitter, luni seara tarziu.

Dupa ce s-a intalnit la Belgrad cu ambasadorii grupului format din Statele Unite, Italia, Franta, Germania si Marea Britanie, Vucic a declarat ca a cerut ca primarii albanezi sa fie inlaturati din functii in localitatile din nordul tarii cu majoritate sarba.

Pe de alta parte, presedinta kosovara Vjosa Osmani a declarat ca bande criminale, sustinute de Vucic, au ca scop destabilizarea Kosovo si a intregii regiuni.