Navele comerciale grecești continuă să traverseze Strâmtoarea Ormuz, în ciuda riscurilor de război

Acesta susține că decizia de a naviga prin zona de conflict este influențată în mare parte de remunerațiile ridicate, care îi determină pe marinari să își asume riscuri semnificative.

„Mari nave comerciale, cargo sau petroliere, continuă să traverseze strâmtoarea Ormuz”, a declarat Vernicos, subliniind că echipajele sunt conștiente de pericolele existente.

Traficul maritim, în scădere drastică

Datele companiei de analiză Kpler arată că traficul maritim în zonă a scăzut cu aproximativ 95% de la începutul lunii martie, pe fondul conflictului.

Cu toate acestea, un număr redus de nave continuă să tranziteze ruta strategică, vitală pentru transportul global de petrol.

Marinarii pot refuza misiunile riscante

Potrivit lui Vernicos, marinarii de pe navele grecești au opțiunea de a refuza să intre în zonele periculoase.

„Când un căpitan intră în Golful Persic, îi informează pe marinarii care nu doresc să meargă că pot fi repatriați pe cheltuiala armatorilor”, a explicat acesta.

În plus, navele sunt dotate cu agenți de securitate și sunt asigurate împotriva riscurilor de război, costurile fiind suportate de companiile care le închiriază.

Nemulțumiri în rândul marinarilor

Situația tensionată a generat reacții și din partea sindicatelor. Federația Panelenă a Marinarilor a organizat o grevă de 24 de ore la începutul lunii martie, acuzând riscurile „deosebit de grave” pentru echipajele rămase în zonă.

Grecia, o forță maritimă globală

Cu o tradiție navală îndelungată, Grecia deține una dintre cele mai importante flote comerciale din lume, sectorul contribuind cu aproximativ 8% la PIB-ul național.

Când a început conflictul și cum a influențat conflictul din Orientul Mijlociu întreaga lume?

Conflictul actual din Orientul Mijlociu escaladează rapid după ce, la sfârșitul lunii februarie 2026, SUA și Israelul au lansat atacuri coordonate asupra Iranului, vizând instalații militare și nucleare, ceea ce a declanșat un război deschis între cele trei părți. Acțiunile au fost marcate de bombardamente aeriene la nivel înalt în Iran, care, la rândul său, a ripostat cu rachete și drone către Israel și baze americane din regiune.

Unul dintre cele mai sensibile puncte ale crizei a fost blocarea strâmtorii strategice Hormuz de către Iran, o rută maritimă vitală pentru aproximativ 20% din petrolul și gazele naturale lichefiate ale lumii. Teheranul a permis tranzitul doar navelor aprobate de autoritățile sale, ceea ce a perturbat semnificativ comerțul global cu energie.

În acest context, președintele Donald Trump a emis un ultimatum de 48 de ore pentru redeschiderea completă a Strâmtorii Ormuz. Trump a avertizat că, dacă Iranul nu va permite circulația liberă a navelor fără amenințări, Statele Unite vor lovi și vor distruge centralele electrice iraniene, începând cu cele mai mari. Acest mesaj a fost transmis într-un apel public preluat internațional, marcând o escaladare majoră a retoricii și a amenințărilor militare.

Răspunsul Iranului la ultimatum a fost ferm: autoritățile de la Teheran au reiterat că Strâmtoarea rămâne deschisă doar navelor neafiliate „inamici­lor Iranului”, avertizând că orice atac asupra infrastructurii sale energetice va atrage represalii asupra țintelor energetice și informaționale ale SUA și aliaților din regiune.