In contextul sensibil al razboiului din Ucraina, care expune dependenta economiilor de combustibilii fosili, expertii ONU din domeniul climei - Grupul interguvernamental de experti in evolutia climei (IPPC) - vor publica luni dupa-amiaza o serie de scenarii in vederea limitarii incalzirii globale si a impactului deja devastator al acesteia, informeaza AFP.
Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a declarat transant in ziua deschiderii discutiilor celor 195 de state membre ale IPPC in urma cu doua saptamani: dependenta de petrol, carbune si gaz este o „nebunie''.
„Ne indreptam cu ochii inchisi catre catastrofa climatica” si „daca vom continua la fel, putem spune adio obiectivului de 1,5 grade Celsius. Cel de 2 grade Celsius ar putea fi de asemenea de neatins”, a insistat el, referindu-se la obiectivele Acordului de la Paris.
Dupa mai mult de un secol si jumatate de dezvoltare bazata pe combustibili fosili, planeta s-a incalzit in medie cu circa 1,1 grade Celsius in comparatie cu epoca preindustriala, fenomen care a contribuit la sporirea caniculelor, secetei, furtunilor si inundatiilor devastatoare.
In prima parte a raportului sau, publicata in august 2021, IPPC atragea atentia asupra accelerarii incalzirii globale, prezicand ca pragul de +1,5 grade Celsius in comparatie cu epoca preindustriala ar putea fi atins deja in jurul anului 2030.
A doua parte, publicata la sfarsitul lui februarie, contureaza un tablou mai mult decat sumbru al efectelor trecute, prezente si viitoare asupra populatiei si ecosistemelor, subliniind ca intarzierea punerii in aplicare a masurilor reduce sansele unui „viitor locuibil”.
Cea de-a treia parte se va concentra pe posibile strategii in scopul franarii incalzirii globale, precizand posibilitatile concrete pentru marile sectoare de activitate (energie, transport, industrie, agricultura) fara a uita de problemele de acceptabilitate sociala si locul unor tehnologii precum captarea si stocarea dioxidului de carbon, transmite Agerpres.
„La cate noi catastrofe trebuie sa mai fim martori, cate rapoarte stiintifice vor mai fi necesare pentru ca liderii politici sa recunoasca intr-un final ca energiile fosile sunt adevaratii vinovati pentru suferinta umana de pe intreaga planeta”, a avertizat Namrata Chowdhary, din cadrul organizatie nonguvernamentale 350.org.
„Reduceri masive ale emisiilor sunt indispensabile pentru a evita cel mai grav scenariu”, a adaugat ea.
Sunt necesare transformari majore in toate sectoarele economice, subliniaza expertii. Transformari care trebuie demarate imediat pentru a spera respectarea obiectivelor Acordului de la Paris.
„O noua intarziere in actiunea globala nu este o optiune”, a insistat la deschiderea reuniunii presedintele grupului de experti IPPC ai ONU, Hoesung Lee.
Aceste probleme vizeaza insasi organizarea modurilor noastre de viata, de consum si de productie, asupra carora cele 195 de state membre nu impartasesc aceeasi viziune. Analizarea de catre delegatii, prin videoconferinta, rand cu rand, cuvant cu cuvant, a „rezumatului pentru lideri”, un fel de varianta condensata a miilor de pagini din raportul stiintific, a fost finalizata cu o intarziere de 48 de ore, ceea ce a dus la intarzierea cu cateva ore a publicarii raportului luni la ora 15:00 GMT in loc de 09:00 GMT.
Intr-un context inca si mai sensibil din cauza invaziei Rusiei in Ucraina, unii militanti se tem de o diluare a mesajului. „Criza climatica se accelereaza, iar energiile fosile sunt cauza majora. Un raport asupra scaderii emisiilor care nu ar sublinia aceasta stare de fapt ar nega datele stiintifice care fundamenteaza rapoartele IPPC”, a precizat Nikki Reisch, din cadrul Center for International Environmental Law.
Desi, potrivit ONU, angajamentele actuale ale statelor, daca ar fi respectate, ar duce inspre o incalzire „catastrofala” de +2,7 grade Celsius, semnatarii Acordului de la Paris sunt chemati sa-si consolideze ambitiile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera pana la conferinta ONU pentru clima COP27, care va avea loc in Egipt in noiembrie.
Dar dupa un COP26 care s-a finalizat intr-o nota de „optimism naiv”, potrivit lui Antonio Guterres, razboiul din Ucraina ar putea sa deraieze si mai mult actiunile din domeniul climei.
„Daca liderii mondiali, publici sau privati, nu progreseaza in ceea ce priveste punerea in aplicare a unor planuri clare privind schimbarile climatice in urmatorii doi ani, planurile (vizand neutralitatea carbonului) pentru 2050 ar putea deveni irelevante”, a avertizat secretarul executiv al Conventiei-cadru a ONU privind schimbarile climatice (UNFCCC), Patricia Espinosa.
2021 a fost un avertisment
Anul 2021 a aratat foarte clar ca lumea simte deja efecte fara precedent ale crizei climatice pentru care multi nu sunt pregatiti, inclusiv evenimente de topire semnificative in regiunea arctica, inundatii mortale, valuri de caldura fara precedent si secete istorice.
Serviciul Copernicus pentru Schimbari Climatice al Uniunii Europene a constatat ca concentratiile globale de gaze cu efect de sera – cauza principala a crizei climatice si a dezastrelor care se agraveaza – au continuat sa creasca.
„2021 a fost inca un an cu temperaturi extreme, cu cea mai calduroasa vara in Europa, valuri de caldura in Mediterana, ca sa nu mai vorbim de temperaturile nemaiintalnit de ridicate din America de Nord”, a spus la inceputul anului 2022 directorul Copernicus, Carlo Buontempo, adaugand ca „aceste evolutii sunt un memento sumbru al necesitatii sa ne schimbam modul de viata, sa facem pasi decisivi si eficienti spre o societate sustenabila si sa luam masuri pentru reducerea emisiilor nete de carbon”.
In 2021, aproape fiecare colt al lumii a simtit efectele faptului ca planeta se incalzeste rapid. Cercetatorii de la Copernicus au indicat cateva regiuni care au inregistrat cele mai multe temperaturi peste medie in 2021:
vestul SUA si Canada pana la Groenlanda,
zone mari din Africa centrala si de nord,
Orientul Mijlociu.
Peste 90% dintre tarile lumii se vor confrunta cu temperaturi extreme din cauza emisiilor de gaze cu efect de sera
Aproape fiecare tara din lume ar putea avea parte de unul din doi ani deosebit de caldurosi incepand din 2030, potrivit unui studiu publicat la inceputul lunii ianuarie in jurnalul Communications Earth and Environment. Cercetarea scoate in evidenta responsabilitatea majora pe care o au emisiile de gaze cu efect de sera de la principalii poluatori ai lumii.
92% dintre cele 165 de tari studiate se preconizeaza ca vor inregistra o data la doi ani temperaturi extrem de ridicate. Acesti ani sunt definiti prin atingerea nivelului record asteptat o data la o suta de ani in epoca preindustriala, inainte de cresterea exponentiala a emisiilor rezultate din activitatea umana, responsabile de schimbarile climatice.
O concluzie „care subliniaza urgenta si demonstreaza ca ne indreptam catre o lume mult mai calda pentru toata lumea”, a declarat Alexander Nauels, de la organizatia neguvernamentala Climate Analytics, coautor al studiului.