Negociatorii americani au de gand sa se prezinte luni, la Geneva, la discutiile cu omologii lor rusi cu propunerea de a discuta despre amplasarea rachetelor si despre amploarea exercitiilor militare in Europa, spun surse citate de cotidianul The Washington Post.
La randul sau, agentia Reuters citeaza un oficial cu rang inalt din administratia americana care a declarat ca Statele Unite si aliatii lor sunt gata sa discute cu Rusia in cadrul negocierilor privind Ucraina despre posibilitatea ca fiecare parte sa-si limiteze exercitiile militare si desfasurarea de rachete in regiune.
Sursa citata de Reuters a precizat insa ca SUA nu sunt dispuse sa discute despre limitarea desfasurarii de trupe americane sau despre pozitionarea fortelor americane in tarile NATO din regiune.
Casa Alba vrea sa testeze Kremlinul
Casa Alba vrea sa testeze daca Moscova are cu adevarat intentii serioase in ceea ce priveste incheierea crizei ucrainene pe cale diplomatica sau daca va pune conditii irealizabile ca o tactica de amanare sau ca pretext pentru o noua invazie, au explicat sursele citate de The Washington Post. Oficialii americani nu au reusit sa se lamureasca in ultimele luni daca presedintele rus Vladimir Putin considera ca a sosit momentul potrivit pentru a invada din nou Ucraina, tragand cu forta aceasta tara inapoi pe orbita strategica a Rusiei, sau daca face doar un joc de strategie mai complicat, pentru a obtine concesii de securitate din partea Statelor Unite si a aliatilor sai prin amenintarea Ucrainei.
Agentia spaniola EFE citeaza, tot fara a o numi, o inalta oficialitate americana, care declara ca se poate ajunge la unele „intelegeri” cu Rusia in cele doua domenii: desfasurarea de rachete in Europa si manevrele militare, relateaza Agerpres.
„Suntem deschisi sa vorbim despre aceasta, pentru ca noi credem ca putem obtine progrese, insa cu o mentiune: consultandu-ne intotdeauna cu aliatii nostri si doar daca este vorba despre reciprocitate”, a spus sursa americana. Declaratiile inaltului oficial au fost facute - potrivit EFE - in cadrul unei convorbiri telefonice cu mai multi jurnalisti, printre care si un ziarist de la agentia de presa spaniola. „Ambele parti trebuie sa-si ia practic acelasi angajament”, a precizat inaltul functionar american.
O saptamana intensa pe plan diplomatic
Negocierile bilaterale ruso-americane de luni de la Geneva au loc in conditiile in care Moscova continua sa aduca la granita cu Ucraina forte si echipamente, amenintand ca va lua masuri militare daca Washingtonul si aliatii sai nu vor raspunde preocuparilor de securitate ale Kremlinului.
Delegatia americana care participa la negocieri este condusa de adjunctul secretarului de stat, Wendy Sherman, iar Moscova este reprezentanta de Serghei Riabkov, adjunct al ministrului rus de externe.
Negocierile de la Geneva vor fi urmate miercuri de o reuniune speciala a Consiliului NATO-Rusia la Bruxelles, iar joi de o sesiune a Organizatiei pentru Securitate si Cooperare in Europa, la Viena.
Toate aceste discutii au ca scop evitarea unei crize, dupa ce Vladimir Putin a trimis zeci de mii de militari de-a lungul granitei cu Ucraina, generand temeri ca ar pregati o invazie in Ucraina.
Ce concesii le-ar putea face americanii rusilor
Daca SUA si aliatii lor europeni pot sau nu pot face progrese in negocierile cu Moscova este departe de a fi clar, comenteaza Reuters. Putin vrea sa se puna capat extinderii catre Est a NATO si vrea garantii de securitate, cereri pe care SUA le considera inacceptabile.
Rusia afirma ca se simte amenintata de perspectiva ca SUA sa desfasoare un sistem ofensiv de rachete in Ucraina, in pofida faptului ca presedintele american Joe Biden l-a asigurat pe omologul sau rus Vladimir Putin ca nu intentioneaza sa faca acest lucru, scrie Reuters. „Prin urmare, acesta este un domeniu unde putem ajunge la o intelegere, daca Rusia este dispusa sa-si ia acelasi angajament”, a explicat sursa citata de Reuters.
SUA sunt dispuse sa discute despre impunerea unor restrictii in privinta manevrelor militare in regiune efectuate de ambele parti, a mai spus sursa Reuters. „Suntem dispusi sa exploram posibilitatea unor limitari reciproce cu privire la magnitudinea si scopul unor astfel de exercitii, inclusiv in ceea ce priveste bombardierele strategice in apropierea teritoriului celeilalte parti si exercitiile la sol”, a adaugat oficialul american.
Washingtonul este deschis, potrivit aceleiasi surse, la o discutie mai ampla asupra desfasurarii de rachete in regiune, dupa ce administratia presedintelui Donald Trump s-a retras in 2019 din Tratatul privind Fortele Nucleare cu Raza Intermediara de Actiune (INF), acuzand Moscova ca incalca acel acord incheiat in 1987.
Oficialul a atras totodata atentia ca exista un domeniu asupra caruia SUA nu sunt dispuse sa cedeze: o posibila apropiere a Ucrainei de NATO, intrucat „Rusia nu poate decide cine este sau nu aliatul altor tari”.
De ce negocierile de la Geneva conteaza cel mai mult
„Intentia noastra este de a avea un dialog deschis, sincer si serios despre securitatea europeana, cu rusii la masa. Vrem sa fim incluzivi. Nu vrem sa trecem peste capul nimanui”, a declarat ambasadorul SUA la OSCE, Michael Carpenter, intr-un interviu pentru The Washington Post.
Discutiile in cadrul mai larg al NATO si OSCE reprezinta o prioritate pentru Casa Alba, care i-a asigurat in repetate randuri pe aliatii si partenerii europeni, inclusiv Ucraina, ca nu va negocia „despre ei, fara ei”. Dar discutiile bilaterale de la Geneva vor fi probabil cel mai substantial si cel mai atent urmarit indicator pentru a afla daca se poate ajunge la un acord diplomatic care sa evite un nou razboi in Europa, scrie The Washington Post.
„Dupa cum gandesc rusii, exista un singur teren comun care conteaza pentru ei si acesta este cel bilateral. Restul, din punctul lor de vedere, este decor”, a declarat un oficial guvernamental american, expert in relatiile cu Rusia.
La Geneva, oficialii americani vor cauta sa vada daca omologii lor rusi pun accent pe solicitarile pe care Kremlinul le-a formulat la sfarsitul anului trecut - garantii constrangatoare din punct de vedere juridic ca NATO nu se va extinde spre Est pentru a include Ucraina - sau daca, dimpotriva, sunt preocupati de alte domeniile in care ar exista loc de negociere.
„Daca rusii vin luni si vor dori sa vorbeasca doar despre extinderea NATO, atunci ne vom afla intr-un impas. Cred ca administratia este pregatita sa riposteze - ca acest lucru nu este de discutat”, a declarat Andrea Kendall-Taylor, expert la Center for a New American Security. „Dar daca rusii vor sa vorbeasca despre chestiuni legate de controlul armelor conventionale, atunci exista o discutie care poate fi purtata - si s-ar intrezari perspectiva ca ar putea exista o solutie diplomatica la criza”, a punctat experta citata de The Washington Post.
Rusia ridica miza. Ce garantii ar vrea de la NATO
Luna trecuta, Ministerul rus de Externe a publicat proiecte de tratate in care se prezinta ce ar dori Rusia de la Statele Unite si NATO. Unele formulari erau atat de nerealiste, incat multi parlamentari occidentali au respins abordarea rusa considerand-o neserioasa. Printre altele, Rusia a cerut ca Statele Unite si aliatii sai militari din Europa de Vest sa fie de acord sa nu amplaseze arme sau forte in niciuna dintre fostele tari din fostul Pact de la Varsovia care sunt acum membre ale NATO.
Proiectele au starnit ingrijorarea ca Putin cauta sa creeze un pretext pentru o noua invazie in Ucraina, odata ce propunerile vor fi in mod inevitabil respinse. Ceea ce rusii sunt dispusi sa accepte in afara acestor cereri ramane neclar pentru negociatorii americani.
Totusi, unii experti cred ca rusii sunt inca interesati de un dialog real si vor sa vada daca Washingtonul este dispus sa discute orice fel de alt angajament constrangator, de pilda despre impunerea unor limite in desfasurarea de rachete americane in anumite zone ale Europei ce ar putea ameninta Moscova.
„Rusii asteapta sa vada ce vom oferi si unde pot da ei inapoi si apoi vor decide daca vorbesc serios”, a spus un oficial guvernamental citat de Washington Post.
Americanii spun ca vor negocia pe baza „principiului reciprocitatii” si ca nu vor incheia intelegeri decat daca rusii raspund, la randul lor, ingrijorarilor SUA.
Ce spun aliatii. Doua curente de opinie
Aliatii SUA sunt divizati in ceea ce priveste modul cel mai bun de a trata cu Rusia, scrie cotidianul american. Marea Britanie si tarile din flancul estic - statele baltice si Polonia - doresc ca Statele Unite sa adopte o linie dura la Geneva si sa ofere de la bun inceput putine concesii sau chiar deloc.
„Provocarea cu rusii este ca, daca oferi ceva, ei vor mai mult. Chiar si ceva relativ modest, cum ar fi amplasarea de rachete, risca sa schimbe traiectoria negocierilor”, a declarat un oficial european.
Alte mari puteri europene, precum Franta, Germania si Italia, doresc ca Statele Unite sa acorde prioritate detensionarii situatiei din Ucraina, temandu-se ca un refuz constant al propunerilor Kremlinului ar fi un pretext pentru ca Rusia sa invadeze aceasta tara.
Inaltul oficial al administratiei americane citat de Washington Post a declarat ca discutiile de la Geneva vor avea doar un caracter exploratoriu, iar Statele Unite nu-si vor lua niciun angajament ferm. „Tot ceea ce se discuta va trebui sa se intoarca la Washington si sa fie discutat si cu aliatii mai tarziu in cursul saptamanii”, a declarat oficialul.
In Consiliul NATO-Rusia, o reuniune in format mai amplu, care permite reprezentantilor Moscovei si celor 30 de tari aliate sa-si expuna pozitiile, este de asteptat ca tonul sa fie mai ridicat.
Dupa invadarea Georgiei in 2008, Kremlinul a cerut in mod similar un nou acord european de securitate, constrangator din punct de vedere juridic, ceea ce a dus la discutii in cadrul OSCE cunoscute sub numele de Procesul Corfu, apoi la un summit, in 2010, la Astana. Insa eforturile diplomatice nu dus la incheierea unui acord.
„Ceea ce facem acum in liniste, in spatele scenei, este sa discutam cu toti actorii, inclusiv cu rusii, cu aliatii si tarile nealiniate, despre cel mai bun format pentru a avea un dialog serios, semnificativ, orientat catre obtinerea de rezultate privind securitatea europeana”, a declarat ambasadorul american Carpenter.