Fabrici distruse, case abandonate si uniforme cat vezi cu ochii. E Novhorodske, un orasel de pe frontul din estul Ucrainei, aflat sub autoritatea guvernului. Un oras care abia isi revenea cand a inceput razboiul. Acum, locuitorii traiesc cu teama permanenta de bombardamente. Dar ar avea o solutie ca sa se apere. Urmariti un reportaj marca „Focus Europa”, un proiect Digi24 si Deutsche Welle. Emisiunea e difuzata vinerea la ora 23:30 si in reluare sambata de la ora 19:30
Razboiul din Donbas dureaza deja de sapte ani si regiunea apartine oficial Ucrainei, dar altele sunt controlate de facto de separatisti pro-rusi. Iar acestia vor sa-si declare independenta de Ucraina. Pana in prezent, aproximativ 13.000 de oameni au murit in conflict. Desi un acord de incetare a focului exista de aproape un an, el este incalcat frecvent. Linia frontului se intinde intre orasele Novhorodske si Donetk.
„Acolo este Horlivka, acolo sunt separatistii. Si noi faceam parte din Horlivka si Donetsk. Era ca un mare oras, toata lumea mergea acolo la munca”, povesteste Tetiana Krasko.
Urmele razboiului, peste tot
Aici, in Novhorodske, peste tot se vad urmele razboiului. Locuri de munca nu sunt.
Tetiana Krasko s-a nascut si a crescut aici si cativa ani a predat istoria la scoala locala. In timpul celor mai grele lupte, Tetiana a devenit viceprimarul orasului. Ea trebuia sa se asigure ca victimele civile primeau ingrijire dupa bombardamentele zilnice.
„Acest sentiment de nesiguranta nu te paraseste niciodata, ultimele lovituri directe au fost in februarie. Au trecut sapte ani de cand a inceput razboiul. Din ce in ce mai putini oameni cred ca vom vedea vreodata sfarsitul, ca partile se vor reunifica”, spune fosta profesoara de istorie.
Kilometri de transee si campuri minate despart acum Novhorodske de marile orase care erau in imediata apropiere. Daca vreodata un oras a trebuit sa se reinventeze, acesta este. Dar cum?
Solutia din cimitirul orasului
Tetiana Krasko crede ca raspunsul este chiar in... cimitirul orasului.
„Aici e familia Janssen...”, arata femeia catre un monument funerar.
Este vorba despre fondatorii germani ai New York-ului. Ai New York-ului ucrainean, adica. Asa s-a numit oficial Novhorodske pana in 1951. Numele dateaza din secolul al XIX -lea.
O poveste populara printre localnici este ca unul dintre parintii fondatori ai urbei a vizitat New York-ul din Statele Unite si s-a intors in Ucraina cu dorinta de a-si vedea orasul natal cum se dezvolta la fel. Dupa cel de-Al Doilea Razboi Mondial, autoritatile sovietice au vrut stergerea tuturor amintirilor din trecutul german al orasului. Au ales un nume anost. New York a devenit Novhorodske, adica „Noul Oras”.
„Aici era Gartenstrasse, adica Strada Gradinii in germana. Aici era inima New York-ului”, continua Tetiana prezentarea orasului.
Tetiana este convinsa ca revenirea la numele anterior al orasului este singura sa speranta de supravietuire. Daca Novhorodske ar redeveni New York, acest lucru ar tine garantat prima pagina!
Proiect pentru un New York ucrainean
„Ministrul nostru de externe a sugerat deja sa gazduim o adunare a ONU aici, in New York-ul nostru ucrainean. Sa vina, suntem pregatiti sa-i primim!”, da asigurari Tetiana Krasko.
New York are deja o benzinarie, o pizzerie si cateva cluburi. Se pare ca tot ce lipseste este o echipa de baseball. Si fundamentul legal. Un proiect de lege pentru schimbarea oficiala a numelui orasului a fost inaintat parlamentului ucrainean si este in curs de aprobare.
Dar nu toata lumea de aici impartaseste entuziasmul Tetianei. Gradina lui Mihailo, in varsta de 75 de ani, e chiar pe linia frontului. Ca sa ajunga acasa are nevoie de un permis.
„Astazi este destul de liniste, dar cine stie ce se va intampla maine. Impuscaturile nu se opresc niciodata aici”, spune Mihailo.
Scepticism: Ce ne va aduce schimbarea unui nume?
Barbatul ne spune cat de limitata ii este existenta. Autobuzele nu mai circula. Din cauza minelor ingropate, nu mai poate merge la mormintele parintilor lui. Si nu crede ca modificarea numelui orasului va schimba ceva.
„M-am nascut pe vremea cand orasul se numea New York. Donetsk era inca numit dupa Stalin la acea vreme. Ce ne va aduce schimbarea unui nume? Avem nevoie de locuri de munca – doar vorbele nu sunt suficiente ”, spune Mihailo.
E vremea pentru curatenie la locul de joaca. Autoritatile militare ale orasului nu au nici timpul, nici resursele pentru astfel de lucruri. Voluntarii ca Tetiana sunt cei care se ocupa. E acolo, oriunde e nevoie, incurajandu-si vecinii sa continue, sa nu renunte niciodata.
„Credem in acest loc - daca nu am face-o, nu am mai trai aici. Cine stie - poate daca orasul se va numi din nou New York, atunci poate cealalta tabara va opri bombardamentele. La urma urmei, cine ar vrea sa se lupte cu americanii?”, spune glumind femeia.
S-ar putea sa para putin hazardat, dar e mai bine decat sa stai si sa astepti. Mai bine sa visezi la New York, decat sa nu faci nimic. Renuntarea nu este o optiune.
Sursa: Digi24.ro