Intr-o noapte de septembrie din 1983, locotenent-colonelul sovietic Stanislav Petrov era de paza la un sistem de detectare prin satelit a rachetelor. Cand a sunat alarma, anuntand ca SUA au lansat un atac, Petrov a avut la dispozitie doar treizeci de minute pentru a decide daca alarma a fost reala sau falsa. In acea noapte, URSS putea lansa un atac nuclear care sa duca la sfarsitul lumii, asa cum o stim, relateaza BBC.
„A fost unul din acele momente in care, pur si simplu, te pot lasa nervii”, spune Dimitri Petrov, fiul lui Stanislav Petrov, omul care a prevenit un potential atac nuclear in 1983.
Petrov, locotenent colonel al fortelor aeriene sovietice, se afla la baza militara Serpuhov-15, unde erau monitorizate semnale privind lansarea de rachete balistice. In noaptea de 26 septembrie 1983, Petrov ii tinea locul unui coleg. La 15 minute dupa miezul noptii a sunat alarma. Sistemul avertiza ca SUA au lansat o racheta.
„A inceput sa verifice toate aparatele, sa se asigure ca nu e o defectiune a sistemului. Avea cea mai mare incredere in aparatele vizuale, pentru ca puteau observa prin salelit lansarea unei rachete. Dar nu a putut face inspectia vizuala, pentru ca soarele apunea in acel moment, iar satelitul se afla chiar pe acea linie dintre zi si noapte, asa ca nu se vedea nimic”, spune fiul sau.
Petrov a avut la dispozitie o jumatate de ora pentru a decide daca alarma era reala sau falsa.
In acea perioada, relatiile dintre SUA si USRSS erau foarte tensionate.
„Uniunea Sovietica avea de gand sa-si modernizeze rachetele cu raza medie de actiune din partea europeana. Acest lucru a provocat o reactie negativa din partea Occidentului. Ca raspuns, SUA intentionau sa desfasoare in Europa de Vest rachete de croaziera Pershing II. 1983 a fstost anul in care aceste rachete ajungeau in Europa”, spune German Gigolaev, de la Centrul pentru Studiul Razboiului Rece.
„In aceasta situatie tensionata, o decizie gresita ar fi fost suficienta pentru a declansa o reactie in lant care putea sa duca la un razboi nuclear”, adauga el.
La baza lui Petrov, alarma a sunat de mai multe ori, semnaland si alte lansari de rachete. Sistemul parea sa functioneze corect. Petrov trebuia sa raporteze totul comandantului sau si stia ca, daca ar fi confirmat lansarea, sovieticii ar fi ripostat.
„Era datoria lui sa ia decizii. Fusese antrenat pentru asta. Dar avea indoieli, pentru ca o racheta nu insemna o declaratie de razboi”, spune Dimitri Petrov.
In caz de razboi, ar fi fost vorba despre o actiune masiva, cu mai multe rachete lansate simultan.
„Nici nu credea ca trebuie sa aiba loc un razboi, pentru ca nimeni nu ar fi castigat. Asa ca a ridicat receptorul si a spus ca programul da informatii false”, spune fiul sau.
Mai tarziu, o ancheta a aratat ca satelitul a interpretat gresit lumina soarelui reflectata pe nori. In 1984, Petrov a intrat in rezerva si s-a mutat in apropiere de Moscova.
Despre incident s-a aflat abia dupa 15 ani, in 1998.
„Nu a vorbit despre asta, nu-i placea sa-si aduca aminte. Pentru mine, a fost un erou, pentru ca nu s-a pierdut cu firea intr-o situatie atat de deosebita. Poate ca altcineva in locul lui ar fi confirmat lansarea si s-ar fi sfarsit totul”, spune Dimitri Petrov.
Dupa ce incidentul a devenit public, tatal sau a fost vizitat de jurnalisti si a primit scrisori de multumire din toata lumea. Aceasta, chiar daca nu avea adresa publica, nici numarul de telefon, nici fax sau e-mail.