Noi sanctiuni contra Rusiei la orizont. Ministrii de externe si ambasadorii UE au discutat despre cel mai recent set de masuri propuse de Comisie pentru a destabiliza economia Rusiei. Nu este un adevarat al saptelea pachet de sanctiuni, avand in vedere ca, spre deosebire de precedentele sase, nu exista masuri de prima clasa.
Incercarile de a gasi un acord global privind plafonarea pretului petrolului au esuat. Iar propunerea de interzicere a importurilor de aur de la Moscova este in mare parte simbolica: comertul cu lingouri rusesti a fost deja epuizat de restrictiile existente. In consecinta, se urmareste intarirea sanctiunilor actuale pentru a elimina acele lacune care au permis Moscovei sa aiba o pozitie comerciala avantajoasa fata de restul lumii.
Din februarie 2022 pana in prezent, balanta contului curent al Rusiei este in medie egala cu 24 de miliarde de dolari, data de suma balantei comerciale (exporturi minus importurile de bunuri), cea a serviciilor si a transferurilor unilaterale.
In al doilea trimestru, a depasit 80 de miliarde de dolari, asa cum nu a facut-o in ultimii treizeci de ani, si a atins varful in aprilie, cand surplusul a fost de 37 de miliarde de dolari. Dupa scaderea din mai, coroborata cu preturile la gaze sub 100 de euro pe megawat ora, soldul s-a dublat din nou in iunie. O crestere neobisnuita: in ultimii zece ani, contul curent mediu in iunie a fost de fapt negativ (-1 miliard). De obicei, cererea europeana de gaz rusesc pentru incalzire scadea odata cu sosirea verii.
In 2022, excedentul a ajuns la 28 de miliarde de dolari. In spatele acestei tendinte se afla cresterea valorii exporturilor rusesti de energie, ale caror preturi vertiginoase au compensat mai mult decat scaderea aprovizionarii lor de la Moscova. Si petrolul o duce bine: +700 de milioane de dolari in iunie fata de mai, in ciuda exporturilor mai mici, egale cu 250.000 de barili pe zi. Afirmatie care poate fi facuta si in cazul gazului.
Aceasta dinamica este si mai evidenta cand luam in considerare schimburile comerciale dintre China si Rusia. In general, in cele patru luni de la inceputul razboiului, importurile chinezesti de marfuri rusesti (in mare parte petrol) au crescut cu 56% fata de aceeasi perioada a anului 2021.
In schimb, exporturile de la Beijing catre Moscova au scazut cu 15%, motivul fiind amenintarea SUA de a priva China de tehnologia americana. O amenintare credibila, asa cum s-a demonstrat luna trecuta, cand Departamentul de Comert al SUA a adaugat cinci companii chineze de electronice pe o lista comerciala neagra, din cauza presupusului lor ajutor acordat industriei ruse de aparare.
Dar intrand in detaliile produselor individuale, se pare ca Beijingul este inca capabil sa ocoleasca, cel putin partial, sanctiunile. Potrivit datelor vamale chineze, transporturile de cipuri din China catre Rusia s-au dublat in primele cinci luni ale anului 2022, comparativ cu anul 2021. In timp ce cele ale oxidului de aluminiu (folosit la producerea aluminiului), care este esential pentru industria militara rusa, au crescut de 400 de ori. Acesta este motivul pentru care intarirea sanctiunilor existente poate sa nu fie suficienta atata timp cat legatura comerciala chino-rusa este puternica.
1 iulie – Prezenta fortelor militare americane in Europa revine la nivelurile post-11 septembrie
„Cea mai semnificativa si directa amenintare la adresa securitatii tarilor membre NATO”. Cu aceste cuvinte, Alianta Atlantica a etichetat Rusia in noul sau Concept Strategic (documentul menit sa abordeze si sa defineasca intreaga postura a NATO pentru urmatorul deceniu), elaborat la Summit-ul de la Madrid din ultimele zile.
Decizia de a consolida prezenta militara a NATO in Europa a coincis si cu schimbarea de ton fata de Rusia. „Forta sa de raspuns rapid”, care fusese deja marita de la 13.000, la 40.000 de oameni dupa invazia rusa a Crimeii, se va ridica acum la 300.000 de oameni. In acelasi timp, Statele Unite au anuntat si o noua mobilizare militara in Batranul Continent.
Astfel, centrul de greutate al prezentei militare americane in Europa este si va ramane pozitionat in Germania, care gazduieste in prezent circa 40% din trupele americane stationate in Europa. Insa, in ciuda sosirii la Berlin a altor 625 de militari, SUA pare sa fie orientate catre o reducere a greutatii strategice a bazelor germane americane, in favoarea unei prezente militare mai mari de-a lungul granitelor cu Rusia si Belarus.
O escadrila de lupta, baterii de rachete Patriot si parti dintr-o brigada de raiders americani vor fi mutate din Germania in Lituania, Romania si, respectiv, Polonia. De altfel Polonia, unde de la inceputul razboiului numarul soldatilor americani stationati a crescut de la 3 la 10.000, va gazdui un cartier general permanent pentru Corpul 5 al Armatei Americane.
Un punct de cotitura istoric: este pentru prima data cand trupele americane au fost dislocate permanent la un membru NATO, candva aflat sub dominatie sovietica. In plus, Washingtonul isi va plasa si propria brigada de 5.000 de oameni in Romania, pe langa cele 2.300 care se afla deja in tara. Care va deveni astfel al cincilea stat din Europa la numarul de soldati americani gazduiti.
Italia, care gazduieste in prezent aproximativ 13.000 de soldati americani, va fi si ea implicata in aceste schimbari strategice. Pe de o parte, va primi de fapt o baterie de aparare aeriana cu raza scurta de actiune (aproximativ 70 de soldati destinati in mare parte bazei din zona Aviano), in timp ce o unitate de infanterie aeropurtata, stationata in prezent in peninsula, va fi deviata in Letonia.
Pana anul trecut, in Europa se aflau stationati permanent 63.000 de soldati americani si 15.000 de unitati erau dislocate in rotatie. Odata cu inceputul razboiului din Ucraina, Statele Unite au desfasurat alte 20.000 de soldati pe Batranul Continent. In lumina acestor noi anunturi, prezenta militara americana in Europa va depasi acum pragul actual de 100.000 de soldati. Acest lucru nu se intamplase de la inceputul anilor 2000, coincizand cu mobilizarea de dupa 11 septembrie.
Desigur, suntem inca departe de varful de 430.000 din 1957, in plin Razboi Rece. Sau din cei 180.000 de dupa prabusirea Uniunii Sovietice. Dar, putem deduce ca, pentru a folosi cuvintele lui Biden, „Putin a vrut finlandizarea Europei, insa obtine NATO-izarea ei”.
Pe Telegram-ul Pro TV Chisinau gasiti imaginile, dar si stirile momentului din Moldova si din intreaga lume! Fii reporter Pro TV. Daca ai surprins imagini care pot deveni o stire, ni le poti trimite pe Viber, Whatsapp sau Telegram la numarul 079400508.