Activitatile „flotei-fantoma” a Rusiei din Marea Baltica, alcatuita din nave ce au transmitatoarele oprite pentru ca miscarile lor sa nu poata fi urmarite, ridica noi suspiciuni cu privire la un posibil rol al Moscovei in exploziile care au avariat gazoductele Nord Stream, arata un nou episod al investigatiei desfasurate in comun de societatile de radiodifuziune din tarile nordice, transmite hotnews.ro.
Primul episod al investigatiei realizate de jurnalistii de la DR (Danemarca), NRK (Norvegia), SVT (Suedia) si Yle (Finlanda) a dezvaluit luna trecuta ca Rusia ar avea un plan de a sabota parcurile eoliene si taia cablurile de comunicatii din Marea Nordului, nave rusesti deghizate in vase de pescuit si cercetare, dar care in realitate sunt echipate cu echipamente de supraveghere si cartografiere ale unor infrastructuri cheie, operand aici cu transmitatoarele oprite.
Noul episod al investigatiei s-a axat in jurul miscarilor suspicioase ale navelor rusesti inainte de exploziile care la sfarsitul lunii septembrie a anului trecut au zguduit si avariat puternic gazoductele Nord Stream 1 si 2 ce trec pe sub Marea Baltica.
Jurnalistii cred acum ca, pe langa nava „Amiral Vladimirski”, printre vapoarele care fac parte din „flota-fantoma” a Rusiei se numara un presupus vas de cercetare numit „Sibiryakov”, remorcherul SB-123 si inca un vas pe care investigatorii nu au reusit sa il identifice.
Jurnalistii de investigatie au reusit sa urmareasca miscarile navelor prin folosirea unor comunicatii radio interceptate intre acestea si bazele lor in perioada iunie-septembrie 2022. Aceste miscari au fost analizate de un fost ofiter naval britanic, care era insarcinat cu interceptarea comunicatiilor navelor Flotei Baltice a Rusiei pana in 2018, cand s-a retras din serviciul activ, relateaza BBC.
„Flota-fantoma” a Rusiei a stationat in apropierea locului exploziilor
Investigatia arata ca navele rusesti au fost in apropierea locului unde au avut loc exploziile timp de mai multe ore si, in cazul uneia dintre ele, timp de aproape o zi intreaga. Despre vasul „Sibiryakov” se crede ca este dotat cu echipamente care permit supravegherea si cartografierea subacvatica, precum si lansarea unui minisubmarin.
Fostul ofiter al Marinei Regale britanice afirma ca acest vas a urmat un traseu de navigare neobisnuit in luna iunie, tocmai in jurul locului unde au avut loc ulterior exploziile de la gazoductele Nord Stream, si ca si-a schimbat modelul comunicatiilor cu un transmitator secret.
Nava pe care investigatorii nu au reusit sa o identifice a fost la randul ei prezenta in zona in luna iunie.
Cel de-al treilea vas, remorcherul naval SB-123, a sosit in zona cu doar 5 zile inainte de exploziile ce au avut loc in luna septembrie. Comunicatiile radio sugereaza ca acesta a ajuns aici seara si a ramas in zona pe tot parcursul noptii inainte sa navigheze inapoi catre Rusia.
Imaginile din satelit examinate de jurnalisti coroboreaza informatiile despre rutele neobisnuite ale navelor, iar alte informatii aparute in presa germana afirma la randul lor ca SB-123 a fost in zona in noaptea dintre 21 si 22 septembrie.
Aceasta nava poate fi folosita pentru misiuni de sustinere si salvare a submarinelor, avand de asemenea capacitati care ii permit sa realizeze operatiuni pe fundul marii, potrivit mai multor experti consultati de jurnalistii de la societatile de radiodifuziune din tarile nordice.
Saptamana trecuta armata daneza a confirmat ca a facut 26 de fotografii ale unei alte nave rusesti specializate in operatiuni subacvatice, SS-750, aceasta aflandu-se pe 22 septembrie in apropierea locului unde au avut loc exploziile de la Nord Stream 4 zile mai tarziu.
SS-750 are un minisubmarin cu brate mobile si a fost conceputa in mod special pentru operatiuni submarine.
Investigatia nu sustine ca a gasit dovezi concludente ca vasele au fost in spatele exploziilor, insa ridica semne mari de intrebare cu privire la activitatile lor din zona.
Olanda a acuzat Rusia ca pregateste acte de sabotaj impotriva infrastructurii sale energetice
Primul episod al investigatiei a fost publicat dupa ce in luna februarie MIVD, serviciul de informatii militare al Olandei, a acuzat Rusia ca a incercat sa culeaga informatii pentru a sabota infrastructura critica din partea olandeza a Marii Nordului.
General-maiorul Jan Swillens, directorul general al serviciului olandez de informatii militare, a afirmat in cadrul unei conferinte de presa pe care a sustinut-o pe 20 februarie ca o nava ruseasca a fost depistata in preajma unui parc eolian offshore din Marea Nordului in timp ce incerca sa cartografieze infrastructura energetica de aici.
„Am vazut in ultimele luni cum actori din Rusia au incercat sa descopere cum functioneaza sistemul energetic din Marea Nordului. Este pentru prima oara cand am observat acest lucru”, a subliniat Swillens. „Rusia cartografiaza acum cum functioneaza parcurile noaste eoliene din Marea Nordului. Ei sunt foarte interesati cu privire la cum ar putea sabota infrastructura energetica”, a adaugat generalul olandez.
Acesta a facut comentariile la prezentarea unui raport comun intocmit de MIVD si AIVD, serviciul de informatii interne al Olandei, care afirma ca infrastructura offshore critica precum cablurile de internet, gazoductele si parcurile eoliene au devenit tinte pentru activitatile de sabotaj ale Rusiei.
„Rusia cartografiaza in secret aceasta infrastructura si realizeaza activitati care indica pregatiri pentru sabotaj si perturbare”, afirma raportul redactat de cele doua agentii de informatii olandeze.
Acestea afirmau de asemenea ca nu pot exclude nici posibilitatea unor amenintari din partea Rusiei la adresa sistemului energetic si a celui de furnizare a apei potabile din Olanda.
Raportul a fost publicat la doar doua zile dupa ce guvernul olandez a anuntat ca va expulza mai multi diplomati rusi, acuzand Moscova ca aduce incontinuu spioni in tara sub pretextul unor misiuni diplomatice.
Danemarca acuza Moscova ca incearca sa recruteze spioni pe teritoriul sau
Acest nou episod al investigatiei realizate de societatile de radiodifuziune din tarile nordice vine la doar o zi dupa ce serviciul de informatii din Danemarca (PET) a declarat ca se asteapta ca Rusia sa recruteze civili si sa foloseasca jurnalisti si oameni de afaceri pentru a spiona tara ca alternativa la diplomatii rusi care au fost expulzati anul trecut sub suspiciunea de spionaj.
Serviciul danez de informatii a explicat ca invazia Rusiei in Ucraina a intensificat nevoia Moscovei de a colecta informatii in tarile NATO. Controland intrarea in Marea Baltica, Danemarca ar juca un rol strategic important intr-un potential conflict militar cu Rusia, fiind un punct de tranzit pentru intaririle NATO, ceea ce ar face din aceasta tara membra a NATO un obiectiv special pentru Rusia, a aratat PET.
Cand Danemarca, in linie cu alte tari UE, a expulzat 15 diplomati rusi in aprilie anul trecut, a paralizat capacitatea Rusiei de a spiona pe teritoriul danez. Dar nevoia Rusiei de a obtine informatii in Danemarca a crescut si, prin urmare, PET se asteapta ca Rusia sa incerce sa foloseasca alte modalitati de spionaj in Danemarca.
„Ar putea stationa ofiteri de informatii in Danemarca in afara reprezentantelor diplomatice, de exemplu, ca jurnalisti sau oameni de afaceri, folosindu-se de vizite ale unor agenti de informatii pentru ca serviciile de informatii rusesti sa recruteze intr-o masura mai mare orice fel de surse daneze din Rusia sau din tari terte", a avertizat PET.
Alte metode ar include diferite forme de interceptare electronica de informatii si spionaj cibernetic, a adaugat serviciul danez.

Pista presei americane privind exploziile de la gazoductele Nord Stream
Noile informatii vin dupa ce la inceputul lunii martie a acestui an cotidianul The New York Times a scris, citand oficiali americani sub conditia anonimitatii, ca un grup pro-ucrainean este responsabil de exploziile care au scos din functiune gazoductele din Marea Baltica anul trecut.
NYT a facut referire la revizuirea unor informatii noi despre care afirma ca sugereaza ca persoanele responsabile de actul de sabotaj sunt opozanti ai presedintelui Vladimir Putin, dar ca oficialii americani au refuzat sa precizeze cine a directionat sau platit operatiunea.
Ei subliniau ca concluzia nu este una ferma si ca nu a fost exclusa posibilitatea ca in spatele atacului sa se afle o forta „proxy” ce are conexiuni cu guvernul ucrainean sau serviciile sale de securitate. Ucraina a negat orice implicare in actul de sabotaj, atat dupa explozii, cat si dupa aparitia materialului NYT.
Oficialii americani citati de NYT mai afirmau ca, in pofida speculatiilor aparute in acest sens, dovezile avute la dispozitie pana in momentul respectiv nu arata vreo implicare a statului rus in organizarea sabotajului.
La o zi dupa aparitia acestui articol in presa americana, saptamanalul german Die Zeit publica o investigatie care afirma ca un iaht inchiriat unei companii din Polonia, care ar apartine unor ucraineni, ar fi fost implicat in atacul asupra gazoductelor Nord Stream, dar ca exista suspiciuni ca „operatiunea secreta” a fost facuta sub steag fals.
Rusia a negat la randul ei in mod repetat ca s-ar afla in spatele exploziilor, purtatorul de cuvant al Kremlinului, Dmitri Peskov cerand cu doar o zi in urma ca statele nordice si Germania sa isi accelereze investigatiile privind actul de sabotaj.
Pe Telegram-ul Pro TV Chisinau gasiti imaginile, dar si stirile momentului din Moldova si din intreaga lume! Fii reporter Pro TV. Daca ai surprins imagini care pot deveni o stire, ni le poti trimite pe Viber, Whatsapp sau Telegram la numarul 079400508


