Mii de manifestanti s-au adunat duminica la Stepanakert, principalul oras din Nagorno-Karabah, pentru a protesta impotriva blocarii unui drum vital spre Armenia, relateaza AFP, transmite hotnews.ro.
De aproape doua saptamani, activistii azeri blocheaza coridorul Lacin, singurul drum care leaga regiunea montana Nagorno-Karabah de Armenia, sub pretextul ca protesteaza impotriva minelor amplasate ilegal in regiune.
Erevanul acuza Baku ca vrea sa provoace o "criza umanitara", ceea ce Azerbaidjanul respinge, asigurand ca este in continuare posibil sa se circule pe acest drum.
Premierul armean Nikol Pasinian a acuzat saptamana aceasta ca trupele ruse de mentinere a pacii ca nu isi indeplinesc obligatiile in Nagorno-Karabah.
„Criza creata in coridorul Lachin (n.r. care leaga regiunea Nagorno-Karabah de Armenia) nu a fost inca rezolvata. Ca urmare a blocadei ilegale din partea Azerbaidjanului, situatia umanitara din Nagorno-Karabah este extrem de tensionata”, a declarat joi premierul armen in timpul unei sedinte de guvern.
Populatia din Stepanakert s-a declarat sambata ingrijorata de situatia considerata "grava".
Aceasta noua escaladare a tensiunilor intre Armenia si Azerbaidjan a suscitat o ingrijorare profunda pe plan international.
Purtatorul de cuvant al Kremlinului, Dmitri Peskov, a afirmat duminica dimineata ca o reuniune tripartita intre presedintele rus Vladimir Putin, care incearca sa joace rol de mediator, si liderii azer Ilham Aliev si armean Nikol Pashinyan, nu era prevazuta la inceputul saptamanii in marja unui summit regional la Sankt-Petersburg, in nord-vestul Rusiei.
Presedintele francez Emmanuel Macron ceruse vineri omologului sau azer sa permita "libera circulatie" intre enclava separatista si Armenia.
Armenia acuza de inactivitate soldatii din forta rusa de mentinere a pacii, desfasurata in zona din noiembrie 2020, dupa razboiul de sase saptamani intre Baku si Erevan, in timp ce Moscova este acaparata de interventia sa militara in Ucraina.
Seful diplomatiei ruse Serghei Lavrov a invitat la randul sau la aplanarea tensiunilor intre cele doua tari in cursul unei intalniri la Moscova vineri cu omologul sau azer, reuniune boicotata de Erevan.
In luna septembrie Armenia a cerut statelor membre ale Organizatiei Tratatului de Securitate Colectiva (OTSC), alianta militara condusa de Rusia, sa intervina, inclusiv cu forte armate, „pentru a restabili integritatea teritoriala si retragerea fortelor azere de pe teritoriul Armeniei”.
Armenia a invocat in acest sens articolul din tratatul OTSC care prevede ca atunci cand un membru este atacat sa se considere ca sunt atacati toti. Solicitarea Erevanului a venit dupa ce noi lupte au erupt la granita, Armenia acuzand fortele azere ca i-au incalcat din nou teritoriul.
Atat Moscova, cat si celelalte state din alianta, au ignorat apelul Armeniei, ceea ce a dus la un gest de fronda rar al premierului Nikol Pasinian la ultimul summit al liderilor OTSC.
Nagorno-Karabah, o problema veche, dar fara rezolvare clara
Miezul problemei tine de celebra regiune Nagorno-Karabah care este parte a Azerbaidjanului, dar este populata majoritar de armeni. Sovieticii, ca parte a tacticii de a diviza populatiile, pentru a le supune mai usor, au creat regiunea autonoma Nagorno-Karabakh pe teritoriu azer, acum aproape un secol, desi 95% dintre locuitori erau armeni.
Problemele au inceput in 1988, cand URSS deja nu mai controla cu fermitate toate teritoriile indepartate de Moscova, iar autoritatile din Nagorno-Karabah doreau o uniune cu RSS Armeana de atunci, declarandu-si independenta fata de RSS Azera. In 1991, atat armenii, cat si azerii, au obtinut independenta, iar cele doua tari au trecut la lupte sangeroase.
Cel mai grav conflict dintre cele doua state a fost razboiul din perioada 1992-1994, care a facut undeva intre 20.000 si 30.000 de morti. In urma acelui razboi, Armenia a obtinut controlul asupra regiunii Nagorno-Karabah si a ocupat si 20% din teritoriul azer din zona enclavei. Aproape un milion de oameni au trebuit sa paraseasca zonele unde traisera toata viata.
Dupa 1994 au mai fost confruntari dese intre cele doua tari, cea mai grava fiind in 2016, cand au fost patru zile de lupte. Nagorno-Karabah a ramas parte a statului azer, insa era guvernata de separatisti pro-armeni sustinuti de guvernul de la Erevan.
Razboiul din 2020 si influenta azera crescuta
Cele mai grave lupte de dupa 1994 au fost in toamna lui 2020, cand razboiul dintre cele doua state a durat sase saptamani, dupa ce atacurile au fost declansate de azeri, cu artilerie, rachete si drone. Fata de razboiul din prima parte a anilor 90, cel din 2020 s-a desfasurat cu tehnica de lupta mult mai moderna, dronele azerilor fiind extrem de eficiente.
Peste 7.000 de oameni au murit in razboiul din 2020, iar Azerbaidjanul a obtinut teritorii importante care fusesera controlate de Armenia in ultimii 25 de ani.
Multi au spus ca medierea condusa de Rusia nu a fost eficienta si nu a pus bazele pacii in regiune. In prezent, Rusia este prinsa in razboiul din Ucraina, unde sufera pierderi mari, astfel ca nu poate dedica resurse suficiente conflictului dintre Azerbaidjan si Armenia.
Intelegerea din 2020 prevedea ca Rusia sa trimita trupe de mentinere a pacii in Nagorno-Karabah, pentru a exista cat de cat un control asupra viitoarelor confruntari.
Armenia a iesit slabita din conflictul incheiat in noiembrie 2020, iar azerii stiu ca sunt intr-o pozitie de forta si vor sa obtina mai mult teritoriu si doresc si o legatura rutiera si feroviara catre Nahicevan, o enclava azera, inconjurata de teritoriu armean, turc si iranian. Regiunea Karabah a ramas sub un foarte fragil control al armenilor, dar si cu trupe ruse de mentinere a pacii.
Pe Telegram-ul Pro TV Chisinau gasiti imaginile, dar si stirile momentului din Moldova si din intreaga lume! Fii reporter Pro TV. Daca ai surprins imagini care pot deveni o stire, ni le poti trimite pe Viber, Whatsapp sau Telegram la numarul 079400508.