Ucraina deschide luni o pagina inedita a istoriei sale - ocazia unui nou drum sau unui salt periculos in necunoscut - dupa triumful umoristului Volodimir Zelenski in alegerile prezidentiale din aceasta tara epuizata de coruptie, dificultati economice si un razboi sangeros, relateaza AFP.
Sfidand orice capacitate a sa de a guverna fara experienta politica si critici cu privire la vaguitatea programului sau, actorul si umoristul in varsta de 41 de ani a fost ales, potrivit uno rezultate aproape definitive, publicate luni, cu 73,1% din voturile exprimate, in fata presedintelui in exercitiu Petro Porosenko (24,5%).
Imputernicit de aceasta sustinere zdrobitoare, felicitat de lideri straini din intreaga lume - inclusiv la telefon de catre Donald Trump si Emmanuel Macron -, al saselea si cel mai tanar presedinte al Ucrainei independente este creditat, pentru moment, de catre alegatori, si chiar cu jumatate de gura de catre Rusia, cu o sansa de a reporni de la inceput pe baze noi.
Insa - fara un program precis - in afara de vointa sa de a ”sparge sistemul”, fara sa devieze de la directia prooccidentala pe care tara a luat-o in 2014 si fara o majoritate in Parlament, viitorul se anunta greu pentru cel care urmeaza sa fie investit, pana la inceputul lui iunie, drept presedinte, dupa ce a jucat intr-un serial televizat rolul de profesor de istorie ales... presedinte, a carui imagine de om simplu si drept l-au ajutat mult.
”Oamenii au aratat ca voiau ceva nou”, rezuma Karina, in varsta de 28 de ani, luni dimineata, pe o strada, la Kiev, declarandu-se ”agreabil surprinsa” de catre Petro Porosenko, care si-a recunoscut infrangerea fara intarziere. ”Credeam ca ar fi fost fraude, ca ar avea sa incerce prin toate mijloacele sa se agate de putere. Iar in final am avut alegerile cele mai cinstite din istoria Ucrainei”.
Tranzitiile democratice nu au fost intotdeauna evidente - odata cu cele doua revolutii in mai putin de trei decenii de independenta -, insa observatorii din cadrul OSCE au salutat un vot ”pluralist”, care a respectat ”libertatile fundamentale” si au indemnat la un transfer al puterii fara poticniri.
Intr-un mesaj comun, presedintii Consiliului European Donald Tusk si Comisiei Europene (CE) Jean-Claude Juncker au subliniat ”atasamentul puternic fata de democratie si statul de drept pe care poporul ucrainean l-a demonstrat de-a lungul intregului proces electoral”.
Sustinatorii occidentali ai Ucrainei s-au zorit sa-l felicite pe Zelenski si sa-l asigure de sustinerea lor. Angela Merkel a subliniat ca spera ca aceste alegeri sa ajute la stabilizarea tarii.
”PREA DEVREME”
Un nou episod spectaculos al valului mondial anti-elita, mareea castigata de Volodimir Zelenski ofera masura sfidarii de catre ucraineni a clasei lor politice, in cadrul careia Petro Porosenko este un veteran.
Porosenko, in varsta de 53 de ani, si-a apropiat tara de Occident, insa nu a reusit sa redreseze nivelul de trai al populatiei ucrainene, una dintre cele mai sarace din Europa si nici sa puna capat razboiului cu separatistii prorusi, soldat cu aproape 13.000 de morti in cinci ani. El pare ca si-a tarat picioarele mai ales in lupta impotriva unei coruptii endemice.
Venirea la putere a prooccidentalilor in 2014 a fost urmata de anexarea de catre Moscova a Peninsulei ucrainene Crimeea si de razboi in est. Aceasta criza a contribuit larg la actualele tensiuni grave dintre Rusia si Occident, care si-au impus sanctiuni reciproc.
Premierul rus Dmitri Medvedev, care cu trei zile inainte de turul doi semna noi sanctiuni comerciale impuse Ucrainei, a declarat ca vede ”o sansa de imbunatatire” a relatiilor bilaterale, adaugand insa ca nu-si face ”iluzii”.
”Este, pentru moment, prea devreme saevocam (...) posibilitatea unui efort comun. Va fi posibil sa judecam, dar in cazuri specifice”, a avertizat un purtator de cuvant al Kremlinului, Dmitri Peskov.
Zelenski a dat asigurari, duminica seara, ca doreste ”sa relanseze” procesul de pace - implicand Rusia - cu privire la razboi in estul tarii. El si-a repetat, de asemenea, promisiunea din campanie de a le intinde mana populatiilor din aceste regiuni separatiste, prin lansarea unui ”razboi al informarii”.
Pe front intern, el va trebui sa dovedeasca faptul ca va putea sa alcatuiasca o echipa si sa ia initiative fara o majoritate parlamentara, in contextul in care candidatura sa provocat neincrederea, chiar ostilitatea, unei buna parti a clasei politice, pe care a promis a o va trimite sa valseze.
Alegeri legislative sunt prevazute, pentru moment, la 27 octombrie, care prevestesc deschiderea unei noi faze a luptelor politice.