Medicii din New York care trateaza pacienti diagnosticati cu COVID-19 au observat tot mai des aparitia unui alt simptom al bolii, pe langa febra, tuse si respiratie ingreunata: unii dintre pacienti sunt afectati de o stare de confuzie importanta, care ii face sa nu mai stie unde se afla si nici in ce an traiesc, informeaza AFP.
Aceasta pierdere a reperelor este asociata uneori cu lipsa oxigenului in sange, dar la anumiti bolnavi nivelul de confuzie pare sa fie disproportionat de mare in raport cu nivelul de afectare a plamanilor lor.
Jennifer Frontera, neurolog la Spitalul Universitar Langone din Brooklyn, considera ca aceste manifestari ridica intrebari legate de impactul noului coronavirus asupra creierului si sistemului nervos.
Mai multe studii au inceput sa descrie fenomenul. In editia de saptamana trecuta a revistei publicate de Asociatia Medicala Americana (JAMA), medicii au raportat ca 36% dintr-un grup de 214 pacienti chinezi prezentau simptome neurologice, care mergeau de la pierderea mirosului, la dureri de natura nervoasa si pana la accidente vasculare cerebrale (AVC).
In New England Journal of Medicine, una dintre cele mai prestigioase reviste medicale americane, medicii francezi din Strasbourg au descris ca peste jumatate dintr-un grup de 58 de pacienti internati la reanimare erau confuzi sau agitati. Scanarile cerebrale au dezvaluit posibile inflamatii.
"Toata lumea spune ca este o problema de respiratie, dar ea afecteaza si ceva care ne este foarte pretios, creierul", a declarat S. Andrew Josephson, seful departamentului de neurologie de la Universitatea California din San Francisco.
"Daca va simtiti confuz, daca aveti probleme de gandire, sunt motive bune pentru a consulta un medic. Ideea mai veche potrivit careia trebuie sa mergeti la medic doar daca aveti dificultati de respiratie nu mai este valabila", a precizat el.
Virusul si creierul
Virusologii nu sunt complet surprinsi de faptul ca noul coronavirus, SARS-CoV-2, poate sa afecteze creierul si sistemul nervos, deoarece aceasta legatura a fost observata si in cazul altor virusuri, mai ales in cazul HIV, care provoaca SIDA.
Virusurile pot afecta creierul prin doua cai principale, a explicat Michel Toledano, neurolog la Mayo Clinic din statul american Minnesota.
Prima apare prin declansarea unui raspuns imunitar anormal, denumit "furtuna de citokine", care provoaca o inflamare a creierului: acest proces se numeste encefalita autoimuna.
Cea de-a doua consta intr-o infectare directa a creierului si se numeste encefalita virala. Creierul este protejat de bariera hemato-encefalica: rolul ei consta in a bloca substantele intruzive, insa ea poate fi strapunsa.
Anumiti cercetatori au emis ipoteza potrivit careia nasul ar putea fi o cale de acces spre creier, intrucat pierderea mirosului este un simptom comun pentru numerosi bolnavi de COVID-19. Insa teoria nu este verificata si multi dintre pacientii care isi pierd mirosul nu au probleme neurologice serioase.
Pista principala de cercetare este aceea a raspunsului imunitar exagerat de puternic. Pentru a confirma ipoteza, cercetatorii ar trebui sa detecteze noul coronavirus in lichidul cefalorahidian. Acest lucru a fost facut o data, in cazul unui japonez de 24 de ani, al carui caz a fost descris in International Journal of Infectious Disease.
Pacientul nipon acuza stari de confuzie si prezenta episoade de convulsii, iar scanarea creierului sau a aratat mai multe inflamatii. Insa testul nu a fost deocamdata validat, iar oamenii de stiinta raman prudenti in formularea unor concluzii.
Monitorizare in desfasurare
Pentru a lamuri aceste mistere, Jennifer Frontera, care preda la facultatea de medicina a Universitatii New York, colaboreaza la un proiect international de cercetare ce vizeaza standardizarea colectarii de date medicale.
Echipa sa a documentat cazuri de crize convulsive la pacienti cu COVID-19, care nu au prezentat niciodata astfel de episoade convulsive inainte de a se imbolnavi. Cercetatorii au observat si hemoragii cerebrale minuscule, pe care le considera "inedite".
Ei vor, totodata, sa preleveze lichid cefalorahidian de la un pacient de 50 de ani a carui materie alba din creier este grav afectata. Insa acele prelevari, la fel ca in cazul imagisticii prin rezonanta magnetica, sunt dificil de realizat la pacienti conectati la aparate de respiratie artificiala. Si, intrucat cei mai multi dintre acei pacienti mor, medicilor le este greu sa studieze afectiunile lor neurologice.
In schimb, pacientii care supravietuiesc ajung sa consulte medici neurologi.
"Vedem multi pacienti in astfel de stari de confuzie", a declarat Rohan Arora, medic neurolog la spitalul Long Island Jewish Forest Hills. El afirma ca 40% dintre cei care supravietuiesc coronavirusului sunt vizati de astfel de episoade medicale.
Medicii nu stiu deocamdata daca aceste tulburari sunt de durata. Internarea la reanimare este, prin ea insasi, o etapa creatoare de confuzie, in special din cauza medicamentelor administrate in astfel de sectii.
Acelasi neurolog a constatat ca revenirea la starea normala, pentru pacientii cu COVID-19, pare sa necesite mai mult timp decat pentru pacientii care au supravietuit unor crize cardiace sau unor AVC-uri.