Noul presedinte al Argentinei i-a propus lui Zelenski un summit, in contextul in care statele din America Latina au refuzat sa condamne Rusia pentru invazia Ucrainei

Milei, care isi va prelua functia pe 10 decembrie, i-a facut aceasta propunere lui Zelenski in timpul unei convorbiri telefonice, a anuntat biroul de presa al presedintelui ales, fara a oferi alte detalii.

Miercuri, Javier Milei a primit de asemenea felicitari de la presedintele american Joe Biden. Potrivit Casei Albe, presedintele democrat l-a „felicitat si a discutat cu el despre importanta continuarii construirii pe bazele relatiilor noastre bilaterale solide”.

Economist ultraliberal, Milei i-a multumit intre altele lui Joe Biden pentru eforturile lui in vederea eliberarii ostaticilor din mainile „gruparii teroriste” Hamas din Fasia Gaza. In timpul campaniei sale electorale, Milei a desemnat SUA si Israelul drept aliatii prioritari ai viitorului sau guvern.

Presedintele ales, cu pozitii controversate, impotriva avortului sau in problema schimbarilor climatice, a discutat de asemenea cu noul sef al diplomatiei britanice David Cameron, insa niciun detaliu nu a fost comunicat presei.

Argentina are de multa vreme un diferend cu Regatul Unit asupra suveranitatii insulelor Malvine (Falkland), care a dus la un razboi-fulger intre cele doua tari in 1982.

Context

Pozitia lui Milei este o exceptie in America Latina, ale carei state s-au opus condamnarii Rusiei pentru invazia Ucrainei, la summitul UE din iulie 2023.

Reuniunea dintre liderii Uniunii Europene si cei ai tarilor din America Latina si Caraibe din iulie, unde discutiile ar fi trebuit sa marcheze o apropiere a relatiilor, au marcat de fapt un blocaj din cauza razboiului din Ucraina. Ambasadorii au lucrat o noapte intreaga pentru a gasi chiar si cel mai fad text pentru a condamna Rusia pentru invazia sa in Ucraina, dupa ce unele state din America Centrala si de Sud si-au exprimat rezervele, relateaza Reuters, Sky News si POLITICO, citate de News.ro.

In timp ce tarile UE au condamnat ferm Rusia, multe guverne din America Latina si Centrala au adoptat o pozitie mai neutra. Liderii UE prezenti la summit au parut exasperati. „Ar fi pacat sa nu fim capabili sa spunem ca exista o agresiune rusa in Ucraina. Este o realitate. Si nu sunt aici pentru a rescrie istoria”, a declarat premierul luxemburghez Xavier Bettel.

„Uneori este mai bine sa nu ai nicio concluzie decat sa ai un limbaj care nu inseamna nimic”, a declarat, la randul sau, premierul irlandez Leo Varadkar, citat de Sky News.

In timp ce UE a facut presiuni pentru cuvinte mai ferme cu privire la razboi, premierul din St. Vincent si Grenadine, Ralph Gonsalves, a declarat ca „summitul nu ar trebui sa devina un alt camp de lupta inutil pentru discursurile pe aceasta tema, care a fost si continua sa fie abordata in alte foruri, mai relevante”.

La randul sau, publicatia POLITICO scrie ca Nicaragua si Cuba s-au opus formularii propuse in legatura cu Ucraina in proiectul de comunicat, in contextul in care se spune ca aceste tari primesc ordine de la Moscova. Disputa intre tarile UE si cele din America Latina cu privire la modul in care – sau chiar daca – trebuie mentionat razboiul din Ucraina risca sa transforme ceea ce trebuia sa fie sarbatorirea unui parteneriat reinnoit intr-un esec diplomatic, mentioneaza POLITICO.

Disputa de la Bruxelles a avut loc in contextul in care Rusia a refuzat sa prelungeasca acordul mediat de ONU care a permis Ucrainei sa isi exporte cerealele pe Marea Neagra.

Prima zi a summitului intre UE si Comunitatea Statelor Latino-Americane si Caraibiene (CELAC) a fost dedicata afirmarii unor legaturi intercontinentale consolidate. Dar discutiile nobile au alunecat repede in gol, in timp ce negociatorii UE incercau sa convinga tarile din America Latina sa condamne Rusia pentru razboiul din Ucraina, arata POLITICO. In ciuda mai multor runde de negocieri pentru o declaratie comuna la care liderii sa subscrie, luni seara inca nu se ajunsese la un acord, unii oficiali temandu-se ca summitul de doua zile ar putea sa nu produca in final nicio declaratie comuna.

„Confirm ca inca mai discutam textul comunicatului”, a declarat luni dupa-amiaza presedintele Consiliului European, Charles Michel, intr-o incercare de a limita daunele. „Si asta inseamna ceva. Inseamna ca ne dorim de ambele parti un text ambitios”, a adaugat Michel.

Un diplomat european a declarat la finalul reuniunii de luni ca „negocierile vor continua pana la linia de sosire”. Dificultatile pe marginea textului „nu pun summitul in pericol – deocamdata”, a adaugat diplomatul citat de POLITICO.

Esecul de a ajunge la un acord asupra unei declaratii comune ar da o lovitura credibilitatii UE intr-un moment in care aceasta incearca sa unifice vocea la ONU si in afara acesteia in sprijinul Ucrainei. De asemenea, Bruxelles-ul incearca sa redevina cel mai bun prieten cu America Latina, in fata unei Chine asertive care castiga cota de piata pe cealalta parte a Atlanticului.

„Daca Rusia ar depune armele, ar fi pace. Daca Ucraina si-ar depune armele, nu ar mai exista Ucraina”, a declarat premierul leton Krisjanis Karins, a carui tara se invecineaza cu Rusia. „Poate ca dintr-o zona mai indepartata, nu este atat de evident de inteles”, a adaugat Karins, intr-o aluzie clara la adresa tarilor CELAC.

Ultimele versiuni ale documentelor, vazute de POLITICO, datate 7 si 13 iulie, au aratat ca limbajul privind Ucraina a fost diluat, trecand de la condamnarea „cu fermitate” a „incalcarii” suveranitatii Ucrainei de catre Moscova, la doar „exprimarea ingrijorarii” privind razboiul din Ucraina.

Intrebat despre aceasta intarziere, ministrul de externe din Honduras, Enrique Reina, a declarat: „Cred ca face parte din acest proces sa gasim, in acest dialog, o cale de iesire care sa respecte viziunile atat ale UE, cat si ale CELAC si ale fiecaruia dintre membrii sai”.

Ucraina nu a fost singurul subiect controversat, proiectul de comunicat semanand cu o lista de targuieli, dupa ce fiecare capitala a insistat sa mentioneze prioritatile nationale, cum ar fi reparatiile coloniale sau insulele Malvine, pentru care Argentina si Regatul Unit – care nu mai este membru al UE – au purtat un scurt razboi in urma cu 40 de ani, mentioneaza POLITICO.

In ciuda faptului ca s-a vorbit mult despre valorile comune la summit, discutiile privind comunicatul au evidentiat diferentele privind modul in care trebuie abordat razboiul din Ucraina si rolul istoric al Europei in comertul cu sclavi, scrie, la randul sau, Reuters.

Oficialii UE spun ca doresc o condamnare clara a Rusiei. Dar, in timp ce majoritatea tarilor CELAC au sprijinit o rezolutie a ONU din februarie care cerea retragerea imediata a trupelor rusesti, Nicaragua a votat impotriva, iar Bolivia, Cuba si El Salvador s-au abtinut.

Presedintele brazilian Luiz Inacio Lula da Silva nu si-a repetat criticile la adresa Occidentului pentru ca a oferit arme Ucrainei, dar a declarat ca razboiul a deturnat resurse de la prioritati cheie din alte parti. „Razboiul din inima Europei arunca un val de incertitudine asupra lumii si canalizeaza resurse care erau esentiale pentru economie si programe sociale in scopuri de razboi”, a spus el. „Cursa pentru arme face ca abordarea schimbarilor climatice sa fie si mai dificila”, a mentionat liderul brazilian.

Ralph Gonsalves, prim-ministrul din Saint Vincent si Grenadine, care detine presedintia CELAC, a declarat ca spera ca in comunicat sa fie inclusa o referire la „mostenirea istorica a genocidului si a sclaviei si ceva in directia unei justitii reparatorii”.

„Acesta este un subiect asupra caruia trebuie sa avem o conversatie matura”, a spus el.

Dar unele guverne europene au fost reticente fata de limbajul propus privind reparatiile, au declarat diplomati citati de Reuters.

Pe plan economic, UE cauta sa creeze noi parteneriate in domeniul energiei dupa ce a rupt legaturile cu Rusia. De asemenea, doreste sa reduca dependenta de China si sa asigure minerale esentiale pentru masinile electrice si pentru tranzitia mai larga catre o economie cu emisii reduse de dioxid de carbon, un lant de aprovizionare dominat de China.

Desi sunt dornici de investitii din partea UE, partenerii din CELAC doresc, in general, beneficiile economice ale procesarii si productiei de baterii cu litiu sau de vehicule electrice, mai degraba decat profiturile mai mici ale transportului de minerale pentru a fi procesate in alta parte.

UE face presiuni pentru incheierea unui acord comercial cu Chile, cel mai mare producator de cupru din lume si al doilea producator de litiu. Oficialii au declarat ca acesta ar putea intra in vigoare anul viitor.

UE incearca, de asemenea, sa deblocheze acordurile comerciale incheiate cu Mexicul in 2018 si cu blocul Mercosur, format din Argentina, Brazilia, Paraguay si Uruguay, in 2019, desi oficialii au minimizat asteptarile privind eventuale progrese in timpul acestui summit.