Mii de oameni au protestat miercuri pentru a doua zi consecutiva in capitala Georgiei, Tbilisi, impotriva legii „agentilor straini”, despre care criticii spun ca semnaleaza o inclinare spre autoritarism si dauneaza sanselor Georgiei de a strange legaturile cu Europa, relateaza Reuters, scrie hotnews.ro.
Parlamentul a adoptat marti in prima lectura un proiect de lege care impune oricaror organizatii care primesc mai mult de 20% din finantare din strainatate sa se inregistreze ca „agenti straini” sau sa se confrunte cu amenzi substantiale.
Partidul de guvernamant Visul Georgian spune ca este modelat pe legislatia SUA care dateaza din anii 1930. Criticii, inclusiv presedintele Salome Zurabisvili, spun ca aceasta aminteste de o lege rusa pe care Kremlinul a folosit-o pe scara larga pentru a reprima disidenta.
„Voi reprezentati astazi o Georgie libera, care isi vede viitorul in Europa si nu va lasa pe nimeni sa ii fure acest viitor”, spunea ea marti, cerand „abrogarea” legii si promitand ca va exercita dreptul de veto asupra acesteia.
In confruntarile violente de marti seara, protestatarii au aruncat cu cocktailuri Molotov si cu pietre in politia, care a folosit gaze lacrimogene si tunuri cu apa pentru a dispersa multimile. Ministerul de Interne a declarat ca 66 de persoane au fost retinute.
Protestele au inceput din nou miercuri dupa-amiaza cu un mars pe bulevardul central Rustaveli pentru a marca Ziua Internationala a Femeii, care este o sarbatoare legala in Georgia.
Mii de oameni s-au adunat in fata parlamentului tarii, in timpul serii, cu steaguri georgiene si UE si strigand „Nu legii rusesti”.
Reporterii Reuters au auzit cum multimea canta sau difuza imnuri georgiene, ucrainene si ale Uniunii Europene, in timp ce oamenii au blocat traficul din fata parlamentului.
Inregistrari cu proteste mai mici din statiunea Batumi, al doilea ca marime din Georgia, au fost de asemenea distribuite online.
Ruptura intre partidul de guvernamant si presedintele pro-european
Problema a adancit ruptura dintre Visul Georgian, care conduce guvernul si are majoritate in parlament, si presedintele Salome Zurabisvili, o pro-europeana care s-a indepartat de partid de cand a fost aleasa cu sprijinul acestuia in 2018.
Ea i-a sustinut pe protestatari, spunand marti ca parlamentarii care au votat pentru proiect au incalcat constitutia.
Ea s-a angajat, de asemenea, sa se opuna proiectului de lege in cazul in care ajunge la biroul ei, desi parlamentul poate trece peste vetoul ei pentru a impune legi.
Criticii spun ca Visul georgian este prea aproape de Rusia si a dus tara intr-o directie mai represiva in ultimii ani. Societatea georgiana este puternic anti-Moscova dupa ani de conflict cu privire la statutul a doua regiuni separatiste sustinute de rusi, care au izbucnit intr-un scurt razboi in 2008.
Proiectul de lege reflecta o influenta tot mai mare a Moscovei
Comisia Helsinki a SUA, o agentie guvernamentala care monitorizeaza drepturile in toata Europa, a numit proiectul de lege un „atac la slabirea democratiei din tara”.
„Insistenta dura a partidului de guvernamant asupra progresului sau este atat alarmanta, cat si o reflectare a influentei tot mai mari a Moscovei la Tbilisi”, arata agentia intr-un mesaj pe Twitter.
Presedintele partidului Visul georgian, Irakli Kobakhidze, a aparat din nou proiectul de lege miercuri, spunand ca ii va ajuta pe cei care lucreaza impotriva intereselor tarii si a puternicei Biserici Ortodoxe Georgiene.
El a criticat „opozitia radicala” din Georgia pentru ca i-a provocat pe protestatari sa comita „violente fara precedent” in timpul mitingurilor de marti, potrivit agentiilor de presa din Georgia.
Mai multi oficiali UE si-au exprimat, de asemenea, ingrijorarea cu privire la lege.
„Adoptarea acestei legi „a influentei straine” nu este compatibila cu calea UE, pe care o doreste majoritatea din Georgia”, a declarat miercuri presedintele Consiliului European, Charles Michel, intr-un tweet.
Anul trecut, Bruxelles-ul a respins incercarile Georgiei de a deveni tara candidata la aderarea UE, spunand ca trebuie sa accelereze reformele in domenii precum statul de drept, libertatea presei si independenta sistemului judiciar.