O asociatie din Austria care lupta pentru protejarea vietii private a depus joi o plangere impotriva Comisiei Europene, acuzand-o ca a lansat o campanie directionata pe retelele sociale, incalcand regulile UE, potrivit AFP, scrie stirileprotv.ro.
In septembrie 2023, Bruxellesul "a folosit tehnici ilegale de micro-directionare pentru a-si promova proiectul mult blamat de a controla mesajele private", a transmis ONG-ul NOYB ('None of Your Business' - 'Nu e treaba ta') intr-un comunicat.
Comisia s-a bazat pe opiniile politice si religioase ale persoanelor vizate, contrar Regulamentului general european privind datele (GDPR), a precizat asociatia. De exemplu, a exclus in mod deliberat utilizatorii de internet interesati de Brexit, Marine Le Pen, Giorgia Meloni sau crestinism.
"Este ingrozitor ca executivul UE nu aplica legea la a carei adoptare a contribuit el insusi acum cativa ani", a reactionat Maartje de Graaf, avocata la NOYB.
NOYB a depus o plangere la Autoritatea Europeana pentru Protectia Datelor in numele unui utilizator olandez de internet care a primit unul dintre mesajele de la serviciile UE. ONG-ul solicita o investigatie amanuntita si aplicarea unei amenzi.
Comisarul european Ylva Johansson a recunoscut la sfarsitul lunii octombrie ca exista "intrebari" cu privire la conformitatea campaniei. "Iau acest lucru foarte, foarte in serios. Trebuie clarificat (...) Este in curs de revizuire", a spus responsabila suedeza.
Campania, lansata pe X (fosta Twitter), a avut ca scop promovarea unui text de lege care sa oblige platformele si serviciile de mesagerie sa detecteze imagini cu caracter pedofil si invitatii adresate copiilor de catre pedofili.
Acest proiect de lege este respins de unele state membre, dar si de parlamentari, care sunt ingrijorati ca va duce la supravegherea pe scara larga a comunicatiilor private.
Proiectul a atins marti o noua etapa in Parlamentul European, prin votul Comisiei pentru Libertati Civile, care a schimbat versiunea initiala pentru a consolida protectia vietii private si a pastra confidentialitatea schimburilor de mesaje.
Aceasta componenta completeaza Actul legislativ privind serviciile digitale ('Digital Services Act', DSA), care vizeaza combaterea continutului ilegal si a practicilor opace. De la sfarsitul lunii august, ea s-a aplicat celor mai mari 19 retele sociale, platforme de achizitie online si motoare de cautare, printre care Google, YouTube, Amazon, Facebook, Instagram, X (fosta Twitter) sau TikTok.