Kathleen Folbigg, o femeie din Australia, si-a petrecut ultimii 18 ani in inchisoare pentru uciderea tuturor celor patru copii ai ei. Dar noile dovezi stiintifice sugereaza ca lucrurile nu s-au petrecut asa, relateaza CNN.
Testele genomice arata ca cel putin doi dintre copiii femeii au murit cel mai probabil din cauza unei mutatii genetice nedescoperite anterior care a dus la complicatii cardiace. Acest lucru inseamna ca este posibil ca femeia sa fi fost inchisa pe nedrept timp de aproape doua decenii.
Descoperirea a determinat 90 de oameni de stiinta - inclusiv doi laureati ai Premiului Nobel - sa-i ceara guvernatorului din statul New South Wales sa o gratieze pe Folbigg. Daca se dovedeste ca femeia nu e vinovata, ar putea fi vorba despre una dintre cele mai grave erori judiciare din istoria Australiei.
Ramificatiile nu se termina aici.
Oamenii de stiinta inca invata despre cauzele sindromului mortii subite la sugari (SIDS) - un termen general pentru decesele bruste ale bebelusilor din cauze inexplicabile -, dar concluziile in cazul Folbigg pot ajuta alti parinti care se confrunta cu pierderea neasteptata a unui copil.
Povestea lui Kathleen Folbigg
Viata lui Folbigg a fost marcata de tragedii. Cand avea 18 luni, tatal sau a injunghiat-o pe mama ei si a stat 15 ani in inchisoare pentru crima. Ea a avut probleme de comportament, posibil rezultat al unor abuzuri in copilarile, potrivit unei anchete din 2019 privind condamnarea lui Folbigg.
La sfarsitul anilor 1980, ea s-a casatorit cu Craig Folbigg. Au avut primul copil cand ea avea 21 de ani, un baiat pe nume Caleb.
„(Ea) s-a descris ca fiind implinita, impreuna cu un sot, o casa si un copil”, potrivit concluziilor anchetei.
Apoi, cand avea doar 19 zile, Caleb a murit. Cauza mortii a fost notata ca SIDS - in esenta, absenta dovezilor pentru orice alta cauza.
Folbigg a ramas insarcinata din nou, iar in 1990 a avut un alt fiu, Patrick. Testele au aratat ca este normal si sanatos. Dar la patru luni, a avut un atac inexplicabil, in urma caruia a ramas cu leziuni cerebrale si convulsii. Patru luni mai tarziu, a murit ca urmare a convulsiilor.
Al treilea copil, Sarah, a murit la varsta de 10 luni - cauza decesului a fost listata tot ca SIDS. Cand a patra fiica a ei, Laura, a murit la varsta de 18 luni, la 1 martie 1999, politia a inceput o ancheta.
Casatoria cuplului s-a destramat. Dupa ce Folbigg a plecat, sotul ei i-a gasit jurnalul spune ca a citit o pagina care l-a socat. A dus jurnalul la politie, iar in 19 aprilie 2001, Folbigg a fost arestata si acuzata de crima.
Patru capete de acuzare pentru crima
Cea mai buna prietena a ei din copilarie, Tracy Chapman, o descria pe Folbigg drept o „mama foarte buna”. Dar la procesul din 2003, acuzarea a sustinut ca Folbigg si-a sufocat copiii. Nu a existat nicio dovada criminalistica concludenta - in schimb, procuratura s-a bazat pe o maxima atribuita medicului pediatru britanic Roy Meadow: „O moarte subita a sugarului este o tragedie, doua sunt suspecte si trei sunt crime, pana cand se dovedeste contrariul”.
Procurorii au mai spus ca jurnalul lui Folbigg continea practic o recunoastere a vinovatiei.
„Ma simt ca cea mai proasta mama de pe Pamant, speriata ca (Laura) ma va parasi acum, asa cum a facut-o Sarah. Stiu ca sunt temperamentala si am fost cruda uneori cu ea, iar ea a plecat, cu un pic de ajutor”, a scris Folbigg.
„Nu se poate intampla asta din nou. Mi-e rusine de mine. Nu-i pot spune (sotului meu) despre asta, pentru ca se va teme sa o lase cu mine”, mai scria ea in jurnal.
Folbigg nu a marturisit, nu a existat niciun motiv evident si nimeni nu a sustinut ca a vazut-o omorandu-si copiii. Dar juriul a gasit-o vinovata.
Folbigg a fost condamnata la 30 de ani de inchisoare, fara posibilitate de eliberare conditionata timp de 25 de ani. Cand va fi eligibila pentru eliberarea conditionata, Folbigg va avea 60 de ani.
Termenul SIDS a fost introdus in 1969 ca o modalitate de a clasifica decesele inexplicabile ale bebelusilor. In anii 1980, cazurile care ar fi putut fi clasificate drept omucideri in trecut au fost atribuite SIDS, a remarcat John L. Emery, patolog pediatric din Marea Britanie, intr-o lucrare din 1985. In anii 1990, oamenii de stiinta au dezvoltat un model care demonstreaza ca o serie de factori conduc la SIDS, inclusiv expunerea la fum si pozitia in somn.
Implicatia factorilor genetici
Cu toate acestea, in ultimele doua decenii a existat o intelegere tot mai mare a factorilor genetici. Unul dintre primele studii in acest sens a fost facut in 2001, cand cardiologul pediatric Michael Ackerman de la Mayo Clinic si o echipa de oameni de stiinta au legat o mutatie a genei SCN5A de SIDS.
De atunci, variatiile a peste 30 de gene au fost legate de SIDS si de decese neasteptate la copii (SUDC) - un termen folosit in cazul copiilor care mor la varsta de peste un an. Studiile arata acum ca pana la 35% din cazurile de SIDS pot fi explicate de factori genetici, desi cauza majoritatii cazurilor ramane neclara.
In 2015, avocatii lui Folbigg au depus o petitie la guvernatorul din New South Wales, cerandu-i sa desfasoare o ancheta cu privire la condamnarile ei. Avocatii au sustinut ca au aparut noi dovezi - inclusiv o intelegere tot mai mare a fenomenului SIDS.
Ca parte a acestei anchete, echipa de avocati a lui Folbigg s-a adresat profesorului Carola Vinuesa, codirector al Centrului pentru Imunologie Personalizata de la Universitatea Nationala Australiana, pentru a-i cere sa secventieze genomul copiilor pentru a vedea daca exista o mutatie genetica ce ar fi putut provoca SIDS.
„Din cate stiu, acesta este primul caz in care o instanta din lume a folosit secventierea intregului genom pentru a gasi dovezi ale unei cauze de deces”, a spus ea.
Vinuesa si echipa ei au secventiat genomul lui Folbigg si au gasit o variatie a genei CALM2 care controleaza modul in care calciul este transportat in si din celulele inimii. Studiile au descoperit variatii ale genelor CALM 2 care pot provoca probleme cardiace la copiii mici, ceea ce inseamna ca acestea sunt printre cele mai recunoscute cauze ale SIDS si SUDC.
Cand au secventiat genomul celor patru copii, au descoperit ca ambele fiice aveau aceeasi mutatie CALM2 ca si mama lor.
Vinuesa si echipa ei i-au scris judecatorului spunandu-i ca este probabil ca fiicele sa fi murit ca urmare a mutatiei genetice. In ciuda noii descoperiri, judecatorul Blanch a decis sa nu redeschida ancheta.
In noiembrie anul trecut, oamenii de stiinta au publicat dovezi si mai convingatoare.
O echipa de experti din sase tari, condusa de profesorul danez Michael Toft Overgaard, a descoperit ca varianta CALM2 prezenta la Folbigg si la cele doua fete ale ei, putea provoca diverse boli. Ei au concluzionat ca varianta a modificat ritmul cardiac al fetelor, facandu-le susceptibile la afectiuni cardiace - in special avand in vedere medicamentele care le-au fost administrate. Sarah a primit antibiotice pentru tuse, in timp ce Laura era tratata cu paracetamol si pseudoefedrina pentru o infectie respiratorie cu putin timp inainte de moarte.
„Consideram ca mutatia a precipitat decesele naturale ale celor doua fiice”, au scris cercetatorii intr-un studiu publicat in noiembrie 2020 in revista medicala EP Europace.
La ambii baieti, oamenii de stiinta au gasit alte mutatii ale genei BSN, cunoscuta si sub numele de gena Bassoon - o varianta fusese mostenita de la mama lor, iar cealalta probabil de la tatal lor, desi el a refuzat sa le ofere o proba cercetatorilor. Atunci cand ambele copii ale genei BSN sunt defecte la soareci, acest lucru poate duce la decese datorate convulsiilor epileptice. Oamenii de stiinta inca investigheaza daca aceasta varianta ar fi putut provoca moartea celor doi baieti.
Doar 75 de persoane din lume sunt cunoscute ca avand mutatii in genele CALM1, CALM2 sau CALM3 care s-au dovedit letale la copii. Dar, desi mutatiile genetice care cauzeaza SIDS pot fi rare in populatia generala, odata ce un parinte are o mutatie genetica, exista sanse mari ca acesta sa o transmita copiilor, spune Vinuesa.
„In cele din urma, nu este vorba despre faptul ca aceste variatii sunt foarte rare in lume, este vorba despre sansele ca Kathleen sa cunoasca pe cineva ca Craig si sa aiba aceasta combinatie de mutatii. Odata ce genetica intra in joc, statisticile isi pierd relevanta”, a adaugat Vinuesa.
Aceste cercetari nu au eliberat-o inca pe Folbigg, dar a avut deja un impact. Avocatii lui Folbigg au deschis un caz la Curtea de Apel din New South Wales. Descoperirile genomice au dus, de asemenea, la o petitie cu peste 90 de semnaturi catre guvernatorul New South Wales, la inceputul acestei luni.
„Este profund ingrijorator faptul ca dovezile medicale si stiintifice au fost ignorate si au fost preferate dovezile indirecte. Avem acum o explicatie alternativa pentru moartea copiilor Folbigg”, a spus prof. Fiona Stanley, care a fost recunoscuta pentru munca ei in domeniul sanatatii copiilor.