O noua forma de fake news: clickbaiteri si propagandisti rusi produc in masa videoclipuri regizate care incita la ura

Scena este o sala de clasa din SUA; in fata steagului curcubeu al miscarii LGBTQ, un profesor tine o prelegere pentru ceea ce pare a fi un grup de elevi de liceu. Dintr-o data, o mama da buzna si rupe steagul, protestand impotriva „spalarii pe creier” a copilului ei. Dupa o lunga discutie cu profesorul, aceasta pleaca impreuna cu fiul ei.

Inregistrarea video a scenei scandaloase, filmata de pe randurile de scaune cu un telefon mobil, a fost distribuita pe retelele de socializare de zeci de mii de persoane, inclusiv de Marjorie Taylor Greene, o membra a Congresului Partidului Republican din SUA, care a scris: „Sunt alaturi de ea! Scoateti propaganda LGBTQ din scoli!”. De asemenea, a fost distribuit si pe site-ul rusesc de socializare VK.com.

Printre conturile care au amplificat videoclipul se numara asa-numita „Legiune a Sfantului Stefan”, o organizatie de propaganda maghiara conectata la serviciile secrete rusesti si la reteaua internationala de dezinformare NewsFront. Contul pretinde ca este un profil al unei „organizatii traditionaliste de dreapta care leaga rusii de maghiari” si incearca sa recruteze cetateni maghiari pentru a se alatura fortelor armate ruse si a lupta in Ucraina.

Scena justifica temerile extremei drepte cu privire la „activistii LGBTQ care indoctrineaza copiii” – exemplificate de legea „anti-propaganda LGBTQ” a guvernului ungar, care a dus, printre altele, la cenzurarea cartilor.

Cu toate acestea, videoclipul nu a fost filmat intr-o scoala, iar oamenii nu sunt elevi si profesori, ci actori care joaca dupa un scenariu.

De la clickbait, la ura

Dupa cum a precizat AFP, videoclipul provine de pe un cont de Facebook al unui barbat numit „Jibrizy”, care se descrie ca fiind „un regizor de videoclipuri despre subiecte controversate care par reale”. El a produs mai multe videoclipuri similare folosind aceiasi actori care apar in scena din „sala de clasa”. Intr-un videoclip, de exemplu, o femeie care anterior juca rolul unei profesoare apare ca un personaj homofob care intrerupe o scena de nunta gay.

Toate videoclipurile exploateaza subiecte cu incarcatura emotionala si politica, desi cele mai recente videoclipuri se bazeaza aproape invariabil pe emotiile din jurul problemelor LGBTQ. Desi pe pagina sa de Facebook, autorul incarcarii initiale a indicat ca scenele au fost puse in scena, nu exista o astfel de dezmintire in celelalte conturi de socializare ale acestuia. In plus, videoclipurile sunt adesea descarcate si reincarcate de alti utilizatori (cum ar fi utilizatorii VK mentionati anterior), care le prezinta ca fiind imagini din viata reala.

Videoclipurile inscenate prezentate ca fiind reale au existat inca din primele zile ale internetului, dar tendinta reprezentata de Jibrizy si de alti creatori de continut similari a explodat recent in importanta. Moda pare sa fi inceput cu videoclipurile false „Karen” – Karen fiind un argou de pe internet pentru o femeie (de obicei de varsta mijlocie, din clasa de mijloc) care manifesta un comportament indreptatit si beligerant fata de persoane nedemne. Dupa ce videoclipurile cu astfel de incidente au devenit virale pe internet, anumiti creatori de continut au inceput sa produca „aparitii ale lui Karen” inscenate, care au devenit la fel de virale. Creatorii unor astfel de videoclipuri au fost identificati de Rolling Stone ca fiind grupuri de actori care produc videoclipuri virale regizate in mod profesionist.

Trendul a luat o turnura mai sinistra in China, unde creatorii de continut au produs in masa filmari inscenate cu violenta domestica, si in India, unde videoclipurile inscenate au fost folosite pentru a incita la ura impotriva minoritatii musulmane, trend care s-a accentuat de la ascensiunea premierului Narendra Modi. Videoclipurile virale au inclus imagini false cu comercianti musulmani care distribuie mancare otravita hindusilor sau barbati musulmani care hartuiesc femei hinduse, ca parte a naratiunii „jihadului iubirii”. Un creator de continut indian care a recunoscut ca a produs videoclipuri false cu „otravirea musulmanilor” a afirmat ca lucreaza cu o echipa de sase persoane si ca castiga in mod regulat peste 3.000 de dolari pe luna prin monetizare, de cateva ori mai mult decat valoarea salariului mediu indian.

Falsi ucraineni impotriva lui Erdogan

In ultimul an, propaganda de stat rusa a difuzat, de asemenea, videoclipuri regizate pentru a dezinforma cu privire la razboiul impotriva Ucrainei. In martie, surse oficiale ale statului rus au distribuit imagini de pe un tablou de bord cu presupusi soldati ucraineni care opresc masina unei femei, o insulta pentru ca vorbeste limba rusa si apoi trag focuri de arma. Cu toate acestea, investigatorii online, inclusiv Geoconfirmed, au geolocalizat locul de filmare la est de orasul Donetk, mult in interiorul teritoriului ocupat de Rusia, ceea ce inseamna ca persoanele implicate nu puteau fi cu adevarat soldati ai Fortelor Armate ucrainene, iar scena a fost cu siguranta regizata.

Dupa ce a fost devoalat ca fals, Ministerul rus de Externe a eliminat videoclipul de pe paginile sale de socializare, dar ambasadele rusesti au continuat sa il distribuie.

De asemenea, in primavara anului 2023, a inceput sa circule un videoclip care arata doi presupusi refugiati ucraineni care fac un salut nazist in fata unui afis cu steagul ucrainean, precum si un slogan care insulta victimele cutremurelor din Turcia din 2023.

Dupa cum a subliniat Le Monde, cu o luna inainte, unul dintre cei doi barbati fusese fotografiat cu o pancarta de protest, dar de data aceasta el protesta impotriva unui sprijin financiar suplimentar pentru Ucraina. El a facut parte dintr-un mic grup care tinea pancarte cu sloganuri precum „UE, America, nu mai sustineti razboiul din Ucraina”, „NATO, nu mai bombardati Donetk”, in timp ce participa la un adevarat protest de masa care se opunea reformei pensiilor presedintelui Macron.

Potrivit unui raport realizat de Le Monde si de grupul de investigatie rus Dossier Center, activistii pro-rusi au organizat astfel de proteste in toata Europa: folosind ca fundal un protest fara legatura cu acesta, ei au fost filmati tinand propriile pancarte. Imaginile au fost apoi postate pe retelele de socializare, dand impresia ca are loc un mare miting pro-rusesc.

In multe cazuri, insa, sloganurile folosite nu erau antiucrainene, ci antiturcesti. Anchetatorii, citand surse din interior, au scris ca aceste videoclipuri au facut parte dintr-o ampla campanie de propaganda menita sa slabeasca relatiile dintre UE, Ucraina si Turcia. Documentul citat sugera ca serviciile de informatii rusesti ar trebui sa angajeze persoane in marile orase europene pentru a se filma calcand in picioare steagul turcesc sau pentru a raspandi sloganuri care il ataca pe presedintele turc. In cadrul operatiunii, serviciile rusesti au incercat sa faca sa para ca refugiatii ucraineni jubileaza din cauza cutremurelor din Turcia.

Potrivit videoclipurilor partajate pe TikTok si pe alte site-uri, au existat aproximativ 64 de ocazii in care au fost filmati pseudoprotestatari la Paris, Bruxelles, Haga si Madrid. Potrivit anchetei realizate de Le Monde si de Centrul de Dosare, operatiunea a fost coordonata de un barbat de origine algeriana care a facut reclama in grupuri de vorbitori de limba araba legate de marile orase europene pentru a castiga bani pentru a „face fotografii”. El a folosit un numar de telefon rusesc pentru a-i contacta.

Intre timp, sursele de dezinformare rusesti se indeletnicesc sa acuze ucrainenii ca folosesc scene regizate in scopuri propagandistice. Acuzatia este folosita cel mai des in legatura cu masacrul de la Bucha, sustinand ca victimele erau de fapt actori care isi insceneaza moartea. De fapt, masacrul celor 400 de victime (si multe alte crime de razboi similare, cum ar fi masacrul de la inchisoarea Olenivka si crimele de langa Izium) au fost documentate pe larg de organizatii internationale pentru drepturile omului, de aplicare a legii si de mass-media, si nu doar de cateva videoclipuri virale.