Omul de Neanderthal gatea si manca legume si fructe, la fel ca "verisorul" sau, omul modern, potrivit unui studiu recent care infirma teoria potrivit careia neanderthalienii erau exclusiv carnivori.
Potrivit unei teorii mai vechi, acest regim alimentar exclusiv carnivor ar fi fost cauza care a determinat disparitia omului de Neanderthal in urma cu 30.000 de ani.
Aparut in Europa si in Orientul Mijlociu in urma cu circa 300.000 de ani, Omul de Neanderthal a coexistat aproximativ 10.000 de ani cu omul modern - Homo sapiens -, dupa care a disparut, din cauze care fac si astazi obiectul unor aprige dispute intre cercetatori.
Potrivit unei teorii precedente, Homo sapiens a putut sa supravietuiasca si sa se adapteze mai bine unor surse alternative de hrana, invatand sa consume legume si fructe, dar si pesti si fructe de mare, in functie de zona in care se afla.
Insa acest studiu recent, publicat in Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS), ii prezinta pe "verisorii" disparuti ai omului modern intr-o lumina cu totul noua.
Studiul a avut la baza o analiza a unor resturi de hrana ramase in placa de tartru care acoperea dintii fosilizati ai unor neanderthalieni, descoperiti in situri arheologice din Irak si din Belgia.
Cercetatorii, coordonati de Dolores Piperno de la Departamentul de antropologie al Muzeului de istorie naturala Smithsonian din Statele Unite ale Americii, au descoperit resturi de amidon provenind din plante salbatice, legume, radacini si tuberculi in tartrul depus pe acei dinti fosilizati.
Multe dintre aceste alimente au suferit modificari fizice care corespund proceselor de coacere si de fierbere - in special resturile de amidon -, acest detaliu facandu-i pe specialistii americani sa afirme ca omul de Neanderthal stapanea focul, cu mult inainte de aparitia omului modern.
Dintii fosilizati contin si particule de curmale si de amidon provenind de la multe alte specii vegetale, pe care savantii incearca sa le identifice in viitorul apropiat.
Obiectele din piatra descoperite in aceste situri nu indica, insa, faptul ca neanderthalienii ar fi folosit anumite unelte pentru a macina grauntele. Pe atunci, ei nu practicau, probabil, agricultura.
Insa noile indicii "arata faptul ca neanderthalienii consacrau mult timp si faceau multe eforturi pentru a face ca alimentele lor sa devina mai comestibile si cu o valoare nutritionala mai mare", considera autorii studiului.
"Toate aceste date demonstreaza ca omul de Neanderthal era sofisticat in ceea ce priveste maniera de a strange si prepara hrana, indiferent daca era vorba de a vana animale de talie mare sau de a culege si a prepara alimente de natura vegetala", au adaugat cercetatorii.
Potrivit acestor antropologi, adaptarile majore in ceea ce priveste achizitia si prepararea hranei de catre triburile de hominizi, in special coacerea si fierberea alimentelor de natura vegetala, au deschis calea catre aparitia agriculturii, ale carei prime forme rudimentare au aparut catre sfarsitul paleoliticului mijlociu, in urma cu 50.000 de ani.
Cercetatorii au recoltat esantioane de tartru de pe sapte dinti fosilizati de neanderthalieni - trei proveneau din situl arheologic irakian Shanidar 3, iar patru proveneau din pesterile Spy 1 si Spy 2 din Belgia.