Uniunea Europeană își menține ferm poziția privind eliminarea completă a hidrocarburilor rusești, în ciuda unei crize energetice tot mai accentuate la nivel global. Potrivit Politico, Bruxelles-ul nu a operat nicio schimbare de strategie, chiar dacă tensiunile din Orientul Mijlociu pun presiune pe piețele energetice.
În paralel, oficialii de la Moscova transmit un mesaj diametral opus. Kirill Dmitriev, emisar economic al Kremlinului și apropiat al președintelui Vladimir Putin, susține că Europa și Marea Britanie vor fi nevoite să revină la resursele energetice rusești, transmite hotnews.ro.
Moscova mizează pe revenirea Europei
„Rusia va primi cu siguranță numeroase solicitări din partea Europei și a Marii Britanii și va decide dacă le va onora sau nu”, a declarat Dmitriev, adăugând că, în opinia sa, statele occidentale vor ajunge să „implore” pentru acces la energia rusească.
„Europa va implora” – mesajul Kremlinului
Declarațiile vin într-un context internațional tensionat, marcat de conflictul din Iran și de blocada asupra Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute pentru transportul global de energie. Perturbările au dus deja la creșteri semnificative ale prețurilor, petrolul apropiindu-se de pragul de 100 de dolari pe baril.
Ormuz, punctul critic al crizei energetice
Dmitriev avertizează că situația ar putea escalada rapid, estimând că prețurile ar putea ajunge chiar la 150–200 de dolari pe baril. În acest scenariu, Europa s-ar confrunta cu o „criză energetică extrem de gravă”, pentru care nu ar fi pregătită.
Oficialul rus a criticat, de asemenea, decizia Occidentului de a reduce dependența de energia rusească după invazia din Ucraina din 2022, susținând că aceste măsuri „s-au întors împotriva” statelor europene.
Rusia acuză Occidentul de greșeli strategice
Cu toate acestea, Bruxelles-ul rămâne inflexibil. Comisarul european pentru energie, Dan Jørgensen, a declarat recent că nu există „nicio cale de întoarcere” la dependența de resursele rusești, subliniind că Uniunea nu ar trebui să importe „nici măcar o singură moleculă”.
Când a început conflictul și cum a influențat conflictul din Orientul Mijlociu întreaga lume?
Conflictul actual din Orientul Mijlociu escaladează rapid după ce, la sfârșitul lunii februarie 2026, SUA și Israelul au lansat atacuri coordonate asupra Iranului, vizând instalații militare și nucleare, ceea ce a declanșat un război deschis între cele trei părți. Acțiunile au fost marcate de bombardamente aeriene la nivel înalt în Iran, care, la rândul său, a ripostat cu rachete și drone către Israel și baze americane din regiune.
Unul dintre cele mai sensibile puncte ale crizei a fost blocarea strâmtorii strategice Hormuz de către Iran, o rută maritimă vitală pentru aproximativ 20% din petrolul și gazele naturale lichefiate ale lumii. Teheranul a permis tranzitul doar navelor aprobate de autoritățile sale, ceea ce a perturbat semnificativ comerțul global cu energie.
În acest context, președintele Donald Trump a emis un ultimatum de 48 de ore pentru redeschiderea completă a Strâmtorii Ormuz. Trump a avertizat că, dacă Iranul nu va permite circulația liberă a navelor fără amenințări, Statele Unite vor lovi și vor distruge centralele electrice iraniene, începând cu cele mai mari. Acest mesaj a fost transmis într-un apel public preluat internațional, marcând o escaladare majoră a retoricii și a amenințărilor militare.
Răspunsul Iranului la ultimatum a fost ferm: autoritățile de la Teheran au reiterat că Strâmtoarea rămâne deschisă doar navelor neafiliate „inamicilor Iranului”, avertizând că orice atac asupra infrastructurii sale energetice va atrage represalii asupra țintelor energetice și informaționale ale SUA și aliaților din regiune.