Criza umanitara provocata de razboiul cu Rusia a obligat la schimbarea previziunilor initiale ale ONU pentru 2022. Pana la 339 de milioane de oameni vor avea nevoie de ajutor umanitar anul viitor, cu 19,1% mai mult decat in 2022, potrivit programului de asistenta globala prezentat de Oficiul ONU pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare pentru 2023, scrie 20 Minutos, citat de Rador.
Organizatia Natiunilor Unite intentioneaza sa poata asista cel putin 230 de milioane dintre acesti oameni in 68 de tari diferite, pentru care va solicita o finantare de 51,5 miliarde de dolari, cea mai mare suma solicitata de biroul sau de coordonare umanitara din intreaga sa istorie.
Numai in Ucraina, programul calculeaza ca peste 17,5 milioane de oameni vor avea nevoie de acces la acest tip de ajutor, ceea ce va necesita o cheltuiala de 3,9 miliarde de dolari.
Finantarea globala necesara va fi cea mai mare prevazuta vreodata de programele anuale ale biroului Natiunilor Unite si va creste cu 25% fata de ceea ce era planificat initial pentru 2022.
ONU prezice ca, in contextul unei crize a preturilor bunurilor de baza, securitatea alimentara va afecta 222 de milioane de oameni din 53 de tari, cu 45 de milioane de persoane expuse riscului de foamete pana in 2023.
In plus, presiunea asupra sanatatii va creste odata cu cresterea cazurilor de boli infectioase precum Covid-19, mpox - cunoscuta anterior ca variola maimutei -, Ebola sau holera. Organizatia Natiunilor Unite subliniaza, de asemenea, impactul pe care il vor avea crizele umanitare rezultate din catastrofele climatice.
In 2022, organizatiile umanitare au asistat 157 de milioane de oameni, incluzand ajutor alimentar pentru 127 de milioane, apa potabila pentru 26 de milioane, asistenta psihologica pentru 13 milioane de copii, sprijin pentru 5,2 milioane de mame si 5,8 milioane de refugiati sau solicitanti de azil.
Etiopia se afla in fruntea listei tarilor cu cei mai multi oameni care vor avea nevoie de ajutor umanitar in 2023, cu 28,6 milioane de oameni, cu 30% mai mult decat in acest an.
Este urmata de Afganistan, cu 28,3 milioane (cu 13,7% mai mult), si Republica Democrata Congo, cu 26,4 milioane de locuitori, ceea ce va insemna o scadere de 2,22% fata de cifra din 2022.
In unele tari cu conflicte armate, numarul persoanelor care vor avea nevoie de ajutor umanitar va ramane apropiat de cel din 2022, in cazul Yemenului (23,5 milioane) sau al Siriei (14,6 milioane).
In cazul ucrainean, criza umanitara provocata de razboiul cu Rusia a obligat sa se modifice previziunile initiale ale ONU inainte de 2022, dar ajutorul a ajuns in cele din urma la 15,4 milioane de oameni si finantarea sa a fost de 3.100 de milioane de dolari, cea mai mare pentru orice tara din lume in 2022.
De asemenea, vor fi peste 20 de milioane de oameni care vor primi ajutor umanitar in Pakistan, o tara afectata de o criza umanitara brusca rezultata in urma inundatiilor care au avut loc in august.
In America Latina, costul ajutorului umanitar va creste vertiginos cu 30% in Haiti, ajungand la 715 milioane de dolari pentru o populatie tinta de 5,2 milioane de oameni, mai mult de jumatate din locuitorii tarii din Caraibe, afectata de o grava criza de sanatate, inflationista si conflicte intre bande rivale.
In schimb, criza umanitara se va imbunatati in Guatemala si El Salvador, dar se va agrava in Honduras, unde 31% din populatia tarii va avea nevoie de acest tip de ajutor in 2023, potrivit Natiunilor Unite.
In Venezuela, cifra va ramane apropiata de cea din acest an, in jur de 7 milioane de oameni.
"Populatia care are nevoie de ajutor umanitar este echivalenta cu cea a celei de-a treia cea mai populata tara din lume", a declarat secretarul general adjunct al ONU pentru afaceri umanitare, Martin Griffiths, in cadrul prezentarii planului anual.
Griffiths a recunoscut ca situatia de criza umanitara prin care trec diferite tari din intreaga lume "se va accelera" in 2023 si a prezis ca tendinta ascendenta a acestei cifre va persista in urmatorii ani, daca organizatiile umanitare nu gasesc noi parteneri si noi forme de finantare.
Pentru Martin Griffiths, este necesar ca fondurile pentru ajutorul umanitar sa fie utilizate in operatiuni care previn posibile cauze umanitare derivate din diferite situatii si, pentru aceasta, considera ca dialogul organizatiilor cu liderii celor mai afectate comunitati locale este esential.


