Ore cruciale pentru Grecia. Reuters: Atena primeste rapid 7 miliarde de euro daca adopta masurile de austeritate - VIDEO

SUMARUL EVENIMENTELOR DE MIERCURI, 15 IULIE:

-â–º Alexis Tsipras: "Am fost nevoiti sa ne supunem dorintelor celor mai puternice natiuni ale Europei, care s-au folosit de santaj si asfixiere financiara."

-â–ºBancile din Grecia nu vor fi redeschise pana cand BCE nu va restabili finantarea de urgenta

-â–ºRaport FMI: Grecia are nevoie de o reducere a datoriei ce depaseste planurile UE

-â–ºPrimul pachet cu masuri de austeritate a ajuns in Parlament si urmeaza sa fie dezbatut miercuri noaptea

CRONOLOGIA EVENIMENTELOR DE MIERCURI, 15 IULIE

ora 14.00  Comisia Europeana a propus acordarea unui credit punte Greciei, in valoare de sapte miliarde de euro (7,7 miliarde de dolari), pentru a acoperi necesitatile de finantare ale tarii in iulie, utilizând Mecanismul European de Stabilitate Financiara (EFSM), se arata intr-un document realizat de CE si consultat de Reuters.

Creditul punte va avea o scadenta de maximum trei luni si va fi achitat catre EFSM din banii pe care-i va primi Grecia de la fondul de salvare al zonei euro (ESM). Conform unor surse care au dorit sa-si pastreze anonimatul, ESM va contribui cu o suma cuprinsa intre 40 si 50 de miliarde de euro la cel de-al treilea plan de asistenta pe trei ani acordat Greciei, a carui valoare totala este evaluata la 86 miliarde de euro. ESM nu va fi singurul contributor la acest program, deoarece Fondul Monetar International va fi implicat si el.

Propunerea de utilizare a Mecanismului European de Stabilitate Financiara pentru creditul punte este controversata, fiindca Marea Britanie si Cehia se opun cu inversunare.Spre deosebire de ESM, care este un fond al zonei euro, EFSM este un fond la nivelul Uniunii Europene, sprijinit de bugetul UE si prin urmare acordarea transelor necesita aprobarea tuturor Guvernelor celor 28 de state membre, fata de 19 din zona euro.

Deciziile privind EFSM se adopta cu majoritate calificata, ceea ce inseamna ca, daca 16 tari, reprezentând 65% din populatia UE, sprijina acordarea imprumutului, nu mai este relevanta pozitia tarilor care se opun, ca Marea Britanie si Cehia. Conform propunerii prezentate de Comisia Europeana, Grecia va obtine deodata cei sapte miliarde de euro, reusind astfel sa-si plateasca datoriile catre BCE scadente luni si cele neachitate catre FMI.

Dar obtinerea creditului punte este conditionata de aprobarea de catre Parlamentul de la Atena a proiectului de lege referitor la masurile de austeritate cerute de partenerii europeni. Textul va fi examinat de comisiile parlamentare inainte de a fi supus dezbaterii si votului in procedura de urgenta in noaptea de miercuri spre joi, când expira termenul limita impus de creditori. Deputatii vor trebui sa se pronunte asupra majorarii TVA si a unei reforme a sistemului de pensii, care sa elimine treptat pensionarea anticipata. Bruxellesul cere, de asemenea, infiintarea unei autoritati independente pentru controlul finantelor publice

ora 12.00 Proteste in Atena si Salonic inainte de votul din parlament

In Salonic (nord), fief electoral al Syriza unde partidul a incheiat un memorandum de respingere a austeritatii, inainte de alegeri, au loc proteste. Guvernul lui Tsipras este pus la indoiala chiar de activisti ai partidului sau, relateaza The Guardian. Totodata, astazi au loc greve in sectorul bugetar. Greva sindicatul functionarilor publici din Grecia, Adedy, a afectat metroul din Atena, spitale, farmacii, precum si alte institutii.  

 

 

 

Daily protests in #athens against austerity and EU deal - civil servants and pharmaceutical workers on stri... https://t.co/MrZa5UoBfl

— Daniel Hawkins (@DanhawkinsDh) July 15, 2015

ora 11.00 Bancile din Grecia, care nu au functionat in ultimele doua saptamani din cauza retragerilor masive de numerar, vor ramane inchise pana joi, a anuntat ministrul elen al Economiei, George Stathakis, transmite Reuters.Institutiile elene de creditare nu vor fi redeschise pana cand BCE nu va restabili finantarea de urgenta destinata creditorilor eleni (ELA), a afirmat George Stathakis.

Joi este prevazuta o reuniune a Consiliului guvernatorilor Bancii Centrale Europene (BCE), care ar putea decide majorarea plafonului finantarii de urgenta destinata creditorilor eleni, situat in prezent la 89 de miliarde de euro. Majorarea este conditionata de aprobarea de catre Parlamentul de la Atena a proiectului de lege referitor la masurile de austeritate cerute de partenerii europeni. Textul va fi examinat de comisiile parlamentare inainte de a fi supus dezbaterii si votului in procedura de urgenta in noaptea de miercuri spre joi, cand expira termenul limita impus de creditori.

ora 08.00 Raport confidential FMI: Grecia are nevoie de o reducere a datoriei ce depaseste planurile UE

Grecia va avea nevoie de o reducere a datoriei mai mare decat sunt dispusi sa ofere partenerii din zona euro, din cauza pagubelor suferite de economia si bancile elene in ultimele doua saptamani, se arata intr-un raport intern elaborat de Fondul Monetar International si consultat de Reuters. Potrivit Reuters, raportul FMI a fost trimis luni seara guvernelor din zona euro, la cateva ore dupa ce autoritatile de la Atena au ajuns la un acord de principiu cu partenerii din zona euro pentru un al treilea program de asistenta in valoare de 86 de miliarde de euro, in schimbul unor masuri dure de austeritate si reforme structurale.

“Deteriorarea dramatica a sustenabilitatii datoriei Greciei scoate in evidenta nevoia unei reduceri a datoriei a carei amploare trebuie sa fie mai mare decat ceea ce s-a discutat pana acum si ceea ce a fost propus de Mecanismul European de Stabilitate” sustine FMI. Potrivit raportului FMI, partenerii europeni vor fi nevoiti sa acorde Greciei o perioada de gratie de 30 de ani in ceea ce priveste serviciul tuturor datoriilor sale europene, inclusiv pentru noile imprumuturi, precum si o prelungire dramatica a maturitatilor sau, in caz contrar, sa accepte, in avans, “stergeri masive” pentru imprumuturile acordate Atenei.

Fondul sustine ca inchiderea bancilor si introducerea restrictiilor asupra miscarilor de capital la data de 29 iunie “a pus o noua povara asupra asupra sistemului bancar si economiei, conducand la o noua deteriorare a sustenabilitatii datoriei comparativ cu estimarile noastre anterioare”. Conform celor mai recente prognoze ale FMI, datoria Greciei va atinge un varf de aproape 200% din PIB in urmatorii doi ani, fata de estimarile anterioare, care vorbeau de un maxim de 177% din PIB. In plus, chiar si in 2022 datoria Greciei va fi de 170% din PIB, comparativ cu 142% din PIB cat se estima anterior.

Separat, adjunctul directorului general al FMI, Zhu Min, a apreciat ca Grecia are nevoie de o noua reducere a datoriei, dupa ce a acceptat mai multe masuri de austeritate. “Dat fiind faptul ca nivelul datoriei Greciei este foarte mare, trebuie sa ne gandim care este modul adecvat in care putem realiza o modificare a profilului datoriei si o restructurare a datoriei, astfel incat sa reducem povara si sa ajutam economia sa avanseze”, a spus Zhu Min la o conferinta organizata la Addis Abeba.

ora 07.00 Alexis Tsipras: Imi asum responsabilitatea pentru un text semnat pentru a evita dezastrul

Marti seara, intr-un interviu acordat televiziunii elene de stat, premierul a declarat ca isi asumA responsabilitatea pentru acordul semnat la Bruxelles, desi "nu crede in el". Am acceptat conditile pentru a evita un dezastru, a spus Alexis Tsipras. Alexis Tsipras, premierul Greciei: "Am fost nevoiti sa ne supunem dorintelor celor mai puternice natiuni ale Europei, care s-au folosit de santaj si asfixiere financiara."

Alexis Tsipras s-a straduit sa explice poporului de ce a acceptat masurile dure de austeritate solicitate de europeni in schimbul unui nou program de salvare pentru Grecia: "Am avut doua optiuni pe masa: un acord incheiat in anumite conditi sau falimentul si iesirea din Zona Euro. A treia varianta, propusa de ministrul german de finante Wolfgang Schauble a fost sa excluda falimentul, dar Grecia sa paraseasca Zona Euro, dupa incheierea unei intelegeri."

Una dintre cele mai controversate prevederi ale acordului presupune vanzarea in masa a unor companii de stat dar si a unor proprietati imobiliare detinute de guvernul elen. Ideea fondului de 50 de miliarde de euro nu este noua. Grecii au promis si in 2011 ca in 5 ani vor incasa din privatizari 50 de miliarde. In realitate au obtinut mai putin de 5. Au vandut terenuri, plaje si hoteluri in insule in valoare de 190 de milioane de euro. Au incercat sa vanda pentru 1 miliard de euro fostul aeroport din Atena. Amplasat pe un teren cu iesire la mare cu o suprafata de 2 ori mai mare decat cea a Principatului Monaco.

Iar pentru un complex hotelier de 5 stele de langa Atena cu propriul port si plaja privata au cerut 400 de milioane de euro. Acum incepe al doilea episod al marii privatiazari elene. Pe lista se afla Portul Pireu, unul dintre cele mai mari din Europa. Compania lor de transport feroviar, posta elena si echivalentul Electrica din Grecia. Dar si Aeroporturile din Atena si Salonic si alte peste 30 de aeroporturi mai mici. Guvernul elen va scoate la vanzare si terenuri de golf, hoteluri in statiunile cele mai cunoscute dar si complexul olimpic construit pentru olimpiada din 2004. Guvernul vinde si o parte din proprietatile de peste hotare. Vrea 9 milioane de dolari pentru o proprietate in Manhattan. 4 milionane si jumatate pentru o vila in Washington sau 200.000 de euro pentru o proprietate in Africa de Sud. Pe lista se afla si o fosta baza din Creta, care a apartiunut armatei statelor unite.

Totodata, Tsipras a scos din discutie varianta alegerilor anticipate. Asta desi pozitia i-a fost subrezita de criticile unor membri ai partidului sau, Syriza, care au anuntat ca nu vor sustine in parlament masurile inaintate de guvern: reforma pensiilor, cresterea TVA-ului si liberalizarea pietei de munca.

ora 07.00 Tsipras: “Aceasta cale cu sens unic pentru Grecia ne-a fost impusa"

Tsipras a explicat de asemenea ca s-a luptat pentru a nu fi taiate salariile si pensiile, adaugand ca ajustarea fiscala convenita in acord este mai blanda decat ajustarile convenite in trecut, mai noteaza Reuters.  Alexis Tsipras, confruntat cu nemultumiri puternice asupra acordului in interiorul partidului sau SYRIZA, a mai spus ca Grecia trebuie sa se supuna ajustarilor fiscale prevazute in acord si a adaugat ca intentioneaza sa serveasca pana la capat mandatul de patru ani, excluzand alegeri anticipate. "Eu nu pot scapa de aceste responsabilitati si voi incerca sa-mi implementez programul politic pe o perioada de patru ani", a subliniat el.  "Adevarul dureros este ca aceasta cale cu sens unic pentru Grecia ne-a fost impusa", a afirmat cu amaraciune Tsipras.

Printre altele, el a sugerat ca bancile din tara, inchise din 29 iunie, ar putea ramane inchise inca cel putin o luna. "Deschiderea bancilor depinde de aprobarea acordului, care va avea loc intr-o luna", a constatat el la televiziunea de stat ERT, argumentand ca "atunci cand este un soc, exista intotdeauna posibilitatea ca deponentii sa-si retraga toti banii".

Cu toate acestea, Tsipras si-a exprimat speranta ca "BCE se orienteaza spre cresterea ELA (ajutorul de urgenta acordat bancilor grecesti), asa ca va fi posibil sa se retraga mai multi bani", a estimat el, in timp ce retragerile zilnice sunt limitate in prezent la 60 de euro la distribuitori.