Armenia si Azerbaidjan au convenit miercuri, la Bruxelles, sa aiba negocieri de pace pentru a aborda tensiunile in jurul teritoriului Nagorno-Karabah, care se invecineaza cu ambele state si care este de mult timp disputat de ele, a anuntat biroul premierului armean Nikol Pasinian, potrivit Reuters, transmite Agerpres.
Uniunea Europeana, care a mediat intalnirea dintre cele doua foste state sovietice, si-a exprimat speranta ca discutiile vor fi primul pas spre o pace durabila.
A fost a treia intalnire din ultimele sase luni intre Nikol Pasinian si presedintele azer Ilham Aliev, dupa un conflict de sase saptamani in 2020, soldat cu 6.500 de morti si in urma caruia Azerbaidjanul a capturat din nou zone din interiorul si din jurul enclavei pe care armenii le controlau de decenii.
Biroul lui Pasinian a precizat ca cei doi lideri au convenit ca pana la sfarsitul lunii aprilie sa creeze o comisie bilaterala.
„Premierul Armeniei si presedintele Azerbaidjanului le-au dat instructiuni ministrilor de externe sa inceapa pregatirile pentru negocieri de pace”, se arata intr-un comunicat al guvernului armean.
Azerbaidjanul nu a facut inca niciun comentariu.
Presedintele Consiliului European, Charles Michel, care a intermediat intalnirea de miercuri, si-a exprimat speranta ca discutiile le vor aduce impreuna pe cele doua parti.
„Sunt increzator ca in noaptea asta am facut un pas important in directia buna. Nu inseamna ca totul e rezolvat, bineinteles”, le-a spus el jurnalistilor la Bruxelles.
Atat Rusia, cat si SUA si-au exprimat ingrijorarile in legatura cu evolutiile recente.
Luna trecuta, Armenia a acuzat fortele azere ca au tras asupra unor locuitori din Nagorno-Karabah si ca trei persoane au murit. Azerbaidjanul a precizat ca nu a facut decat sa raspunda la miscari ale unor asa-numite grupuri armate ilegale.
Armenia a transmis ca se asteapta ca Rusia sa determine Azerbaidjanul sa retraga trupele dintr-o zona patrulata de forte de mentinere a pacii rusesti. Azerbaidjanul sustine in schimb ca zona este teritoriul sau suveran.
Biroul lui Pasinian a mai informat, fara a oferi detalii, ca cele doua parti au convenit sa creeze „o comisie bilaterala de delimitare a granitei dintre Armenia si Azerbaidjan, care va putea de asemenea sa se ocupe de chestiuni privind asigurarea securitatii si stabilitatii de-a lungul granitei”.
Nagorno-Karabah, regiune muntoasa locuita majoritar de armeni si sustinuta de Erevan, si-a declarat secesiunea de Azerbaidjan dupa destramarea URSS. Razboiul care a urmat a provocat 30.000 de morti si sute de mii de refugiati in anii 1990.