Papa Leon al XIV-lea face prima vizită în străinătate. Va fi primit la Ankara de Erdogan

Pentru prima călătorie internaţională a pontificatului său, care îl va duce apoi în Liban, primul papă american din istorie, aşteptat la ora 12:30 (09:30 GMT) la Ankara, va ţine un discurs în faţa autorităţilor, a societăţii civile şi a corpului diplomatic, înainte de a se îndrepta spre Istanbul la începutul serii, relatează News.ro.

În plină negociere pentru a pune capăt războiului din Ucraina, primii paşi ai lui Leon XIV în străinătate vor fi urmăriţi de mass-media din întreaga lume. Peste 80 de jurnalişti îl însoţesc la bordul avionului papal.

De la alegerea sa în luna mai, episcopul Romei a dat dovadă de deschidere în relaţia cu mass-media, răspunzând săptămânal presei. Ca semn al dorinţei sale de a ajunge la un public larg, el va ţine toate discursurile în engleză, limba sa maternă, preferată în locul italianei utilizate de obicei.

Primul său discurs ar trebui să abordeze dialogul cu Islamul, într-o ţară în care creştinii sunt o minoritate extrem de mică, reprezentând doar 0,1% din cei 86 de milioane de locuitori, majoritatea fiind musulmani sunniţi.

La porţile unui Orient Mijlociu traversat de conflicte, papa - care, încă de la alegerea sa în luna mai, a făcut apel la o pace „dezarmată şi dezarmantă” - ar trebui să abordeze conflictele şi crizele care tulbură regiunea.

Între coloanele monumentale ale palatului prezidenţial din Ankara, el va trebui să dea dovadă de tact dacă va aborda subiectul sensibil al drepturilor omului şi cel al valurilor masive de arestări ale opozanţilor şi ale tuturor vocilor disidente din Turcia. Sau cel al locului rezervat non-musulmanilor, în timp ce creştinii din ţară se luptă în continuare cu inegalităţile şi sentimentul de excluziune.

În ciuda ascensiunii naţionalismului religios în ţară şi a politizării simbolurilor precum bazilica Sfânta Sofia din Istanbul, transformată în moschee în 2020, Vaticanul încearcă să menţină un dialog cu Ankara, considerată un actor cheie pentru pacea în regiune.

Sfântul Scaun recunoaşte, de asemenea, eforturile depuse de Turcia pentru a primi pe teritoriul său peste 2,5 milioane de refugiaţi, în marea majoritate sirieni, potrivit autorităţilor.

Liderul celor 1,4 miliarde de catolici a urmat exemplul predecesorului său, Francisc, criticând recent tratamentul „extrem de lipsit de respect” aplicat migranţilor de administraţia americană a lui Donald Trump.

În capitala Turciei, Leon al XIV-lea se va reculege, de asemenea, la începutul după-amiezii, la mausoleul dedicat lui Mustafa Kemal Atatürk (1881-1938), fondatorul Turciei moderne, un sanctuar naţional simbol al Republicii laice, ridicat pe dealul Anittepe.

După această zi cu tentă politică, vizita va avea vineri un caracter mai religios: celebrarea la Iznik, fosta Niceea, a 1.700 de ani de la primul conciliu ecumenic care a reunit în anul 325 aproximativ 300 de episcopi ai Imperiului Roman, un moment considerat fondator pentru creştinism.

Invitat de patriarhul Constantinopolului, Bartolomeu I, personalitate importantă şi interlocutor privilegiat al Vaticanului în rândul ortodocşilor divizaţi, Leon va participa pe malul lacului Iznik la o rugăciune ecumenică la care iniţial urma să participe şi papa Francisc, decedat în aprilie.

„Bartolomeu şi cu mine ne-am întâlnit deja de mai multe ori şi cred că aceasta va fi o ocazie excepţională de a promova unitatea între toţi creştinii”, a declarat Leon al XIV-lea marţi jurnaliştilor.

Catolicii şi ortodocşii sunt divizaţi de la marea schismă din 1054: primii recunosc autoritatea universală a papei ca şef al Bisericii, în timp ce ceilalţi sunt organizaţi în biserici autocefale.

Lumea ortodoxă pare astăzi mai fragmentată ca niciodată, războiul din Ucraina accelerând ruptura dintre patriarhiatele Moscovei şi Constantinopolului.

După Paul al VI-lea (1967), Ioan Paul al II-lea (1979), Benedict al XVI-lea (2006) şi Francisc (2014), Leon este al cincilea papă care vizitează Turcia.

De duminică până marţi, el îşi va continua călătoria cu o vizită în Liban, ţară afectată de o criză economică şi politică devastatoare din 2019 şi bombardată în mod regulat de Israel în ultimele zile, în ciuda unui armistiţiu.