Sa ai prea multi bani si prea putine datorii poate fi, paradoxal, o problema, iar una dintre cele mai bogate tari din Europa se confrunta cu ea.
Danemarca are o problema cu care multe tari ar dori sa se confrunte, prea multi bani si putine datorii, o situatie care creeaza dificultati pentru piata de obligatiuni guvernamentale, transmite Bloomberg, preluat de Agerpres.
Contul Guvernului danez la Banca Centrala a urcat luna trecuta pâna la 207 miliarde de coroane (34 miliarde de dolari), dublu fata de nivelul tinta si cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani.
Chiar daca este un lucru bun sa ai în cont câteva zeci de miliarde de dolari, în cazul Guvernului de la Copenhaga acest lucru înseamna si plata unor dobânzi în valoare de mai multe milioane, având în vedere dobânzile negative la depozite percepute de Banca Centrala.
În paralel, raportul dintre datorie si Produsul Intern Brut este în cazul Danemarcei la jumatate din media din UE, ceea ce pune presiuni asupra lichiditatii pe piata de obligatiuni.
Aceasta situatia îi forteaza pe oficialii danezi sa caute modalitati prin care sa reduca sumele din contul Guvernului la Banca Centrala si în acelasi timp sa creasca lichiditatea.
În urma cu un an, Agentia care gestioneaza datoria statului a început sa îi plateasca pe dealerii primari daca îndeplinesc criteriile destinate cresterii rulajului. Acest lucru a dus la reducerea decalajului dintre bid-to-ask (diferenta dintre pretul bid - de vânzare si pretul ask - de cumparare).
Saptamâna trecuta, statul danez a luat o masura surprinzatoare anuntând ca va cumpara obligatiuni în valoare de 3,6 miliarde coroane emise de KommuneKredit, institutie financiara detinuta de administratiile locale. Masura nu a fost inclusa în programul de emisiuni de obligatiuni pentru acest an dar ajuta la cresterea nevoilor de finantare, subliniaza Jan Ostergaard, analist sef la Danske Bank A/S.
În plus, exista obligatiuni în valoare de 180 miliarde coroane emise de bancile ipotecare pentru a finanta locuinte publice. Autoritatea nationala pentru locuire intentioneaza sa înlocuiasca o mare parte din aceste obligatiuni cu noi bonduri garantate de stat pe care, ulterior, Agentia de gestionare a datoriei statului le va rascumpara prin emiterea de titluri de stat. Danemarca si-a propus sa faca aceasta tranzitie în decurs de 10 ani.
Cu toate acestea, Jan Ostergaard crede ca tranzitia se va face mult mai repede, având în vedere problema provocata de contul umflat al Guvernului la Banca Centrala si nivelul redus al datoriei. "Ceva trebuie sa se schimbe", sustine Ostergaard.
În plus, aceasta tranzitie va permite Guvernului de la Copenhaga sa economiseasca noua miliarde coroane pâna în 2025.