Parlamentul European avertizeaza ca ar putea actiona in instanta impotriva Comisiei Europene, din cauza deblocarii a miliarde de euro din fonduri europene pentru Ungaria, scrie stirileprotv.ro
Intr-o rezolutie adoptata joi, europarlamentarii au solicitat Consiliului European sa adopte urmatorul pas impotriva Ungariei conform Articolului 7, alineatul (2) al Tratatului UE, care in cele din urma ar putea conduce la privarea tarii de dreptul de vot.
De asemenea, rezolutia cere Comisiei de afaceri juridice (JURI) si Serviciului juridic ale Parlamentului European sa investigheze deblocarea fondurilor si sa stabileasca daca este necesara o actiune juridica impotriva Comisiei Europene. Daca exista indicii ale incalcarii legislatiei UE, cazul va fi trimis la Curtea Europeana de Justitie, potrivit Agerpres.
”Parlamentul condamna eforturile deliberate, continue si sistematice ale guvernului ungar de a submina valorile fondatoare ale UE.” - se arata in document.
In decembrie, Comisia Europeana a eliberat pentru Ungaria in jur de 10 miliarde de euro din fonduri UE inghetate, in pofida acuzatiilor continue de abuz de putere si coruptie in tara.
Comisia a deblocat banii pentru Budapesta luna trecuta in contextul in care Bruxellesul astepta sa obtina sustinerea premierului ungar Viktor Orban pentru sprijin suplimentar pentru Ucraina. Ungaria s-a opus totusi acordului la ultimul summit al liderilor UE, in luna decembrie.
Ungaria a fost singura tara care s-a opus consensului convenit de ceilalti 26 de parteneri pentru a revizui cadrul financiar multianual al UE (CFM) pentru 2021-2027. In afara de ajutorul pentru Ucraina, el include o reconsolidare a politicii privind imigratia si de vecinatate, a investitiilor strategice si a sprijinului in cazul dezastrelor naturale.
Esecul in a promite mai mult ajutor pentru a sprijini bugetul Ucrainei in urmatorii patru ani a insemnat un soc pentru tara, venit chiar dupa ce UE a facut pasul simbolic de a fi de acord cu deschiderea discutiilor pentru aderare.
Ungaria risca sa-si piarda dreptul de vot
Parlamentul a sustinut ca executivul UE (Comisia Europeana) a gresit atunci cand a permis deblocarea a 10 miliarde de euro de la bugetul european pentru Ungaria, recunoscand ca reforma judiciara promovata de guvernul lui Viktor Orban reprezinta un progres suficient in imbunatatirea independentei justitiei in aceasta tara. Intr-o dezbatere parlamentara despre summitul din decembrie, desfasurata miercuri, eurodeputati din mai multe grupuri politice au criticat aspru deblocarea din decembrie.
In mai anul trecut, Ungaria a aprobat o noua lege privind reforma justitiei. "Asta am cerut si Ungaria a livrat'', a spus presedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, in aceasta saptamana in Parlamentul European.
Totusi, Parlamentul este ingrijorat ca acesti bani ar putea ajunge la Ungaria fara a exista masuri de control adecvate pentru a asigura un management financiar solid si protectia bugetului european.
De asemenea, el considera ca reforma judiciara recenta nu este suficienta pentru a-i risipi temerile.
Von der Leyen, totusi, i-a reasigurat miercuri pe membrii PE ca Bruxellesul nu va elibera alte fonduri Ungariei cat timp Budapesta nu-si rezolva deficientele cu privire la drepturile comunitatii LGTBIQ+, libertatea academica si dreptul la azil - chestiuni care in prezent sunt cauza ramanerii inghetate a altor 20 de miliarde de euro.
Un grup de parlamentari europeni din intregul spectru politic cred ca, in cazul in care Comisia deblocheaza alte fonduri pentru Ungaria fara a fi indeplinite conditiile, Parlamentul European isi va rezerva dreptul de a trece la alte actiuni politice si juridice.
In fata presiunii in crestere legate de presupusele incalcari ale statului de drept in Ungaria, tara risca si sa fie privata de dreptul sau de vot. Rezolutia votata de Parlament ii cere Consiliului European sa examineze aceasta posibilitate in conformitate cu procedura privind statul de drept prevazuta de Articolul 7.
''Pentru moment noi, Parlamentul European, nu cerem privarea Ungariei de dreptul de vot, dar ii solicitam Consiliului sa initieze o examinare'' a acestei posibilitati, a spus eurodeputatul roman Siegfried Muresan.
Biroul premierului sloven Robert Golob considera escaladarea drept un scenariu rau atat pentru UE, cat si pentru Ungaria. "Nu vrem sa vedem privarea de drepturi a niciunei tari, dar in acelasi timp UE ca intreg nu poate fi tinuta ostatica de un singur stat membru, Ungaria sau oricare altul'', a raspuns biroul unor intrebari adresate de agentia de presa slovena STA.
Sefa diplomatiei belgiene Hadja Lahbib, a carei tara detine in prezent presedintia Consiliului UE, a afirmat ca pentru ea statul de drept se afla "in centrul actiunii politice'' si a anuntat ca tara sa va organiza o noua audiere despre Ungaria in cadrul dosarului statul de drept.
Dupa intalnirea de marti cu aliatul sau premierul slovac Robert Fico, Orban a spus ca Budapesta ar dori sa contribuie echitabil la noul pachet de ajutor, cu conditia ca acest lucru sa se intample in afara bugetului blocului comunitar.
''Ungaria este gata sa sprijine Ucraina, va face asta din propriul sau buget, nu trebuie sa cerem imprumuturi in comun cu nimeni si nu vrem ca aceasta chestiune sa fie inclusa in bugetul UE'', a afirmat prim-ministrul ungar. ''Daca vrem sa ajutam Ucraina... trebuie sa o facem fara a afecta bugetul UE'', a adaugat el.
Ambii lideri au criticat trimiterea de ajutor Ucrainei, desi Fico a sprijinit pachetul pe care Viktor Orban l-a blocat in decembrie. Vorbind alaturi de Orban, Fico a spus ca propunerea Ungariei este ''rationala si semnificativa''.
Potrivit relatarilor media, premierul italian Giorgia Meloni incearca sa il convinga pe Orban sa renunte la veto-ul sau in schimbul aderarii partidului lui, Fidesz, la grupul Conservatorilor si Reformistilor Europeni (ECR).
Orban mentine legaturile cu Kremlinul
Viktor Orban este singurul lider din UE care a mentinut legaturi stranse cu Kremlinul in urma invaziei ruse in Ucraina. Totusi, la summitul liderilor UE de la Bruxelles de luna trecuta, el nu a stat in calea unei decizii de incepere a negocierilor cu Ucraina privind aderarea la UE.
Rusia a laudat Budapesta pentru blocarea ajutorului, purtatorul de cuvant al Kremlinului, Dmitri Peskov, spunand ca Ungaria, "spre deosebire de multe alte tari europene, isi apara ferm interesele, ceea ce este impresionant''. Moscova a fost mult mai critica la adresa deciziei UE de a deschide negocierile de aderare cu Ucraina si cu fosta republica sovietica Moldova si de a face din Georgia un candidat oficial la aderare.
In octombrie, Ungaria a amenintat si cu veto-ul sau fata de aderarea Bulgariei la Schengen daca aceasta tara nu aboleste taxa de tranzit pentru gazul rusesc. Premierul bulgar Nikolai Denkov a indicat locul unde ministrul de externe ungar Peter Szijjarto a ridicat aceasta problema - Beijing, unde o delegatie a guvernului ungar participa la a treia editie a Forumului pentru cooperare internationala 'Noul Drum al Matasii' si unde Orban a avut o intalnire cu presedintele rus Vladimir Putin.
"Cineva s-ar putea intreba daca exista alte interese la mijloc'', a remarcat Denkov.
Ce se intampla in Parlamentul European
In urma votului de joi din Parlamentul European asupra rezolutiei, chestiunea va merge acum la Comisia pentru afaceri juridice a Parlamentului European, care va trebui sa pregateasca acest caz cu Serviciul juridic al institutiei si sa decida daca va initia un proces in instanta.
Intre timp, liderii UE se vor reuni la 1 februarie pentru un alt summit menit sa depaseasca veto-ul lui Viktor Orban fata de finantarea pentru Ucraina. Presedintele Consiliului European, Charles Michel, a decis sa amane decizia pentru a convinge Ungaria sa se alature acordului sau pentru a gasi o solutie care ar permite avansarea in lipsa sprijinului ungar. Oficialitati UE afirma ca daca nu pot convinge Ungaria, celelalte 26 de state membre vor incerca sa furnizeze bani in afara bugetului UE, dar aceasta probabil va fi pentru o perioada mai scurta.