Parlamentul European(PE) solicita Consiliului sa aprobe aderarea Romaniei si Bulgariei la spatiul Schengen de libera circulatie pana la sfarsitul anului 2023. Intr-o rezolutie adoptata miercuri cu 526 voturi pentru, 57 voturi impotriva si 42 abtineri, Parlamentul subliniaza ca ambele tari au indeplinit deja cerintele necesare pentru a fi admise in spatiul Schengen, se arata intr-un comunicat al PE, informeaza hotnews.ro.
Eurodeputatii regreta decizia Consiliului din 8 decembrie 2022 de a respinge statutul lor de membru „fara sa fi fost prezentata nicio justificare de natura juridica legata de criteriile de aderare”. Un spatiu Schengen extins, fara controale la frontiere, ar face UE mai puternica, spun eurodeputatii, mentionand ca toate statele membre au dreptul de a adera la Schengen odata ce sunt pregatite.
Faptul ca Romania si Bulgaria se afla inca in afara zonei de libera circulatie reprezinta o povara pentru intreprinderile si populatia din cele doua tari din punct de vedere social si economic, potrivit Parlamentului. Cetatenii Bulgariei si Romaniei sunt discriminati, deoarece se confrunta cu intarzieri, dificultati birocratice si costuri suplimentare atunci cand calatoresc sau fac afaceri in strainatate, in comparatie cu omologii lor din spatiul Schengen. Deputatii noteaza ca intarzierile la punctele de trecere a frontierei cu care se confrunta romanii si bulgarii pot dura de la cateva ore la zile intregi – comparativ cu o medie de 10 minute fara verificari la frontierele interne – ceea ce inrautateste si conditiile de munca pentru soferii de camioane.
Rezolutia se bazeaza pe petitia depusa de fostul ministru Razvan Nicolaescu prin Asociatia pentru Energie Curata si Combaterea Schimbarilor Climatice, care a fost sustinuta de eurodeputatii romani si dezbatuta pe 22 martie in Comisia pentru petitii a PE (PETI).
Comisia Europeana, pusa sa estimeze pierderile financiare pe care Romania si Bulgaria le-au suferit din iunie 2011 si sa analizeze posibile mecanisme de compensare
Rezolutia solicita Comisiei sa estimeze pierderile financiare, castigurile nerealizate si daunele aduse mediului pe care Romania si Bulgaria le-au suferit din iunie 2011 din cauza „deciziei negative si nejustificate” adoptate in privinta aderarii celor doua tari la spatiul Schengen si sa analizeze posibilele mecanisme de compensare a pierderilor financiare. Eurodeputatii subliniaza ca situatia actuala „este instrumentalizata de propaganda anti-UE, inclusiv propaganda rusa” si „submineaza capacitatea UE de a-si promova valorile si buna guvernanta in tarile din afara UE”.
Eurodeputatul Victor Negrescu (grupul S&D) a explicat marti, intr-o intalnire cu jurnalisti romani, ca rezolutia vorbeste despre incalcarea drepturilor fundamentale europene si discriminarea produsa prin veto-ul austriac.
„Cerem Parlamentului European si Comisiei Europene sa foloseasca toate instrumentele disponibile, asa cum au facut-o si in alte spete, in asa fel incat sa apere drepturile cetatenilor romani incalcate in aceasta situatie. In aceasta rezolutie se vorbeste, printr-un amendament pe care l-am depus, despre incalcarea drepturilor fundamentale europene si despre o discriminare care practic se produce prin acest veto. Contacte exista deja la nivel inalt, abordam lucrurile diferit fata de anul trecut, nu vorbim atat de mult despre acest subiect si mai degraba incercam sa actionam la nivel diplomatic. Eu cred ca in acest an avem un context mai dificil decat cel de anul trecut pentru ca suntem mai aproape de alegerile pentru Parlamentul European si mai aproape de alegerile din Austria”, a spus eurodeputatul social-democrat.
El a adaugat ca este vorba despre un veto politizat, intrucat exista „un guvern de dreapta, nu o tara, care impiedica extinderea spatiului Schengen” si ca demersurile in scopul obtinerii sprijinului tuturor statelor membre pentru aderarea Romaniei la Schengen vor continua: „Au fost discutii cu cancelarul german Olaf Scholz, care in perioada urmatoare va discuta cu cancelarul austriac. Avem ca prioritate in mandatul scris al presedintiei spaniole a Consiliului UE aceasta sustinere pentru aderarea Romaniei la spatiul Schengen. La nivelul familiei noastre politice avem din nou documente aprobate si rezolutii de sprijin pentru Romania. In primavara acestui an a avut loc o reuniune la nivel inalt a Popularilor Europeni; ei nu au putut sa adopte o rezolutie de sprijin pentru Romania. De aceea, este important sa actionam cu toti in familiile noastre politice pentru a ne asigura ca acest demers al tarii noastre este sprijinit la cel mai inalt nivel”.
Veto-ul Austriei a discriminat Romania
La randul sau, eurodeputatul Vlad Gheorghe (grupul Renew Europe) a tinut sa remarce ca rezolutia bazata pe petitia depusa in Parlamentul European de societatea civila din Romania prin care se solicita contestarea legalitatii veto-ului Austriei impotriva aderarii tarii noastre la spatiul Schengen va statua juridic pentru prima data ca ceea ce li s-a intamplat Romaniei si Bulgariei a constituit discriminare.
„In primul rand (rezolutia - n. red.) vorbeste pentru prima oara despre discriminare si nu doar vorbeste, dar daca va trece - si eu cred ca va trece in plen maine (miercuri, n.r.), pentru ca noi am avut unanimitate in comisie si nu prea vad cum poti sa ai unanimitate in comisie si sa n-ai macar majoritate in plen - va statua juridic pentru prima data ca ce s-a intamplat Romaniei si Bulgariei a constituit discriminare. Nu este doar un mesaj politic, care este unul foarte puternic, ci exista si implicatii juridice, pentru ca cine este discriminat are niste drepturi. Discutam despre reparatii, discutam despre un anumit tratament juridic, se deschide calea catre mai multe actiuni in acelasi timp. Prima data discutam despre despagubiri, discutam despre pierderile pe care tarile noastre le-au suferit financiar direct, dar si pierderile de mediu”, a subliniat Vlad Gheorghe, citat de Agerpres.
Un alt element important este faptul ca va fi mentionata pentru prima data notiunea de pierderi, dupa care urmeaza despagubiri, intrucat Comisia Europeana va fi obligata sa evalueze pierderile implicate (de veto-ul Austriei, n.red.) si, in al doilea rand, sa propuna mecanisme juridice pentru ca Romania sa fie compensata.
Conform programului presedintiei spaniole a Consiliului UE, urmatoarea reuniune oficiala a ministrilor de interne din UE este prevazuta pentru 28 septembrie, la Bruxelles, cand subiectul extinderii Schengen ar putea fi inclus pe agenda.
Care sunt costurile ramanerii Romaniei si Bulgariei la usa Schengen
Faptul ca Romania si Bulgaria se afla in continuare in afara spatiului de libera circulatie reprezinta un impediment societal si economic pentru firmele si populatiile celor doua state, spun eurodeputatii membri ai Comisiei pentru petitii.
Cetatenii din Bulgaria si Romania sunt discriminati, confruntandu-se cu intarzieri, dificultati birocratice si costuri suplimentare atunci cand calatoresc sau fac afaceri in strainatate, comparativ cu omologii lor din spatiul Schengen, se arata in text.
Remarcand timpii de asteptare la trecerile de frontiera, eurodeputatii arata ca intarzierile pe care le sufera romanii si bulgarii pot fi de cateva ore si chiar zile - comparativ cu 10 minute in absenta controalelor la frontierele interne -, ceea ce inrautateste de asemenea conditiile de munca ale soferilor de camioane.
In plus fata de daunele provocate pietei unice europene prin obstructionarea liberei circulatii a bunurilor intre state membre UE, textul mentioneaza „pagubele ireparabile” pentru mediul inconjurator, care nu corespund cu obiectivele de neutralitate climatica ale Uniunii.
Sanatatea soferilor, agentilor vamali si oamenilor care locuiesc in apropierea trecerilor de frontiera este periclitata de poluarea crescuta de la miile de vehicule care asteapta zilnic sa treaca frontiera si emit astfel anual circa 46.000 tone de CO2, mai arata europarlamentarii.
Rezolutia cheama Comisia Europeana sa faca o estimare a costurilor de oportunitate si a daunelor de mediu pe care Romania si Bulgaria le-au suferit cu incepere din iunie 2011 din cauza „refuzului nejustificat” de admitere in spatiul Schengen, si incurajeaza aceasta institutie sa analizeze posibilitati de compensare financiara.
Eurodeputatii mai afirma ca situatia actuala „este instrumentalizata de propaganda anti-UE, inclusiv propaganda rusa”, si „submineaza capacitatea UE de a-si promova valorile si buna guvernare in state terte”.