Majoritatea grupurilor politice din Parlamentul European doresc o ancheta privind decizia Comisiei Europene de a debloca fondurile UE pentru Ungaria, urmata de un proces la instanta suprema a UE si de o posibila motiune de cenzura, indemnand totodata Consiliul European sa retraga dreptul de vot al Ungariei din cauza deficientelor sale in materie de stat de drept, scrie Euractiv, potrivit digi24.ro.
Comisia Europeana a deblocat pe 13 decembrie fonduri in valoare de 10,2 miliarde de euro pentru Ungaria, in ajunul unui summit UE privind sprijinul pentru Ucraina, in speranta de a dezamorsa amenintarea premierului ungar Viktor Orban, care dorea sa blocheze negocierile si inceperea discutiilor de aderare la UE cu Kievul.
Desi era de asteptat, acest acord a starnit rapid indignare, iar deputatii UE au acuzat Comisia ca a cedat „santajului” Ungariei.
Cu acordul unei majoritati - compusa din socialisti (S&D), grupul Verzilor/ALE, PPE de centru-dreapta, liberalii de la Renew si grupul Stanga - Parlamentul ar trebui sa aprobe joi (18 ianuarie) o rezolutie formulata cu fermitate in acest sens.
Cele doua puncte cheie ale rezolutiei sunt un apel catre Consiliu pentru a incepe procesul de retragere a drepturilor de vot ale Ungariei in conformitate cu articolul 7.2 din Tratatul UE si pentru lansarea unei anchete parlamentare care sa determine legalitatea deciziei Comisiei de a debloca fondurile destinate Budapestei, in vederea demararii procedurilor in fata Curtii de Justitie a UE.
Articolul 7.2 prevede ca Parlamentul, cu aprobarea unei majoritati de doua treimi, poate cere Ungariei sa raspunda in fata Consiliului European cu privire la incalcarile statului de drept, dupa care liderii nationali ai UE ar putea decide sa retraga dreptul de vot al tarii.
De asemenea, Parlamentul „incredinteaza Comisiei pentru afaceri juridice sarcina de a lua cat mai curand posibil masurile necesare, in legatura cu decizia Comisiei care a condus la deblocarea a 10,2 miliarde de euro, inclusiv analiza serviciului juridic in conformitate cu articolul 149, in vederea revizuirii legalitatii deciziei... in fata Curtii de Justitie”, se arata in proiectul rezolutiei.
„De asemenea, transmitem un semnal puternic Comisiei: Daca pur si simplu distribuie miliarde de euro pentru a se sustrage vetourilor Ungariei, nu vor scapa basma curata. (...). Pentru ca statul de drept nu functioneaza in Ungaria, Parlamentul European lanseaza acum acest proces impotriva Comisiei”, a declarat pentru Euractiv unul dintre principalii negociatori ai rezolutiei, eurodeputatul Verzilor Daniel Freund.
Majoritatea parlamentarilor europeni spun ca decizia Comisiei de a debloca fondurile nu s-a bazat pe imbunatatiri obiective in sistemul judiciar si statul de drept din Ungaria, asa cum sustine executivul UE.
Posibila motiune de cenzura
Parlamentul spera sa trimita un avertisment Comisiei inainte de summitul UE din 2 februarie si sa impiedice executivul sa deblocheze fonduri suplimentare pentru Ungaria in schimbul sprijinului lui Orban pentru un ajutor financiar suplimentar destinat eforturilor de aparare ale Ucrainei.
„[Presedinta Comisiei] Ursula von der Leyen s-a lasat santajata de Viktor Orban si a deblocat 10 miliarde din banii contribuabililor pentru Ungaria, in ciuda coruptiei masive din aceasta tara. Parlamentul European nu este de acord cu acest lucru si va contesta decizia ei in fata Curtii Europene de Justitie”, a declarat eurodeputatul Renew Moritz Korner pentru Euractiv.
Renew, condusa de eurodeputata maghiara Katalin Cseh si Korner, ia in considerare daca va promova un amendament care sa includa in rezolutie o motiune de cenzura impotriva lui Von der Leyen, declansata in cazul in care Executivul ar debloca mai multe fonduri europene pentru Ungaria, au confirmat oficialii Renew, adaugand ca o decizie finala urma sa fie luata marti seara.
Incercarea Renew de a introduce o motiune de cenzura ar putea fi vazuta ca o tentativa a liberalilor de a o destabiliza pe von der Leyen, care face parte din Partidul Popular European de centru-dreapta si care ar putea candida pentru un al doilea mandat de cinci ani in 2024. De asemenea, Renew ar dori sa creasca sansele comisarului francez Thierry Breton de a obtine postul de conducere.
Pana in prezent, PPE, cel mai mare grup din Parlament, a blocat motiunea de cenzura din proiectul de acord, au declarat pentru Euractiv surse informate despre negocieri.
Acest lucru nu ar trebui sa fie o surpriza, deoarece o motiune de cenzura ar fi o lovitura serioasa pentru pozitia politica a lui von der Leyen, afectata de cand raspunsul ei ferm pro-Israel la conflictul cu Hamas a provocat indignare in randul personalului Comisiei si i-a luat prin surprindere pe liderii UE.
„Rezolutia nu a fost slabita de catre PPE”, a declarat pentru Euractiv eurodeputatul PPE Petri Savarmaa, adaugand ca „avem cea mai decisiva rezolutie din toate timpurile in ceea ce priveste Ungaria... Acum trebuie sa o supunem la vot si sa vedem ce fel de sprijin aduna”.
„Cerem in mod serios statelor membre sa se asigure ca procesul decizional al Uniunii nu este paralizat. Pur si simplu nu mai putem continua sa pierdem vremea”, a mai spus el.
S&D nu a raspuns la o solicitare de comentarii a Euractiv.