Declararea unilaterala a independentei, suspendarea autonomiei Cataloniei, negocieri sau chiar o ipotetica prabusire a Guvernului lui Mariano Rajoy se afla intre scenariile deschise dupa referendumul de autodeterminare organizat duminica in Catalonia.
În plus, preşedintele catalan, Carles Puigdemont, susţine ca nu planuieşte o separare „traumatizanta” de Spania, noteaza BBC.
În plus, oficialul catalan susţine ca îşi doreşte ca Madridul sa se raporteze diferit la noua situaţie politica a Cataloniei.
PROCLAMAREA INDEPENDENÅ¢EI
Presedintele catalan Carles Puigdemont, care a ajuns la putere în ianuarie 2016 cu un program care promitea independenta, a repetat pâna în ajunul votului ca el o va proclama daca tabara ”da” obtine victoria în referendum.
Tabara ”da” a obtinut 90% din sugragii, iar participarea la vot a atins 42,3%, în pofida închiderii unor sute de sectii de votare si confiscarii unor urne de catre Politia Nationala, care a intervenit în mod brutal.
Independenta Cataloniei, decisa într-o sedinta cu usile închiseCarles Puigdemont a anuntat duminica seara ca va trimite Parlamentului regional rezultatele votului, ”pentru ca acesta sa actioneze asa cum prevede legea referendumului” adoptata la 6 septembrie. Aceasta lege prevede ca Parlamentul catalan sa proclame independenta în urmatoarele doua zile de la anuntarea oficiala a rezultatelor.
În opinia lui Oriol Bartomeus, un politolog la Universitatea autonoma Barcelona, ”separatistii au o foaie de drum, iar dupa ceea ce s-a întâmplat ieri (duminica), indiferent ca este un rezultat bun sau nu, ei nu au alta iesire decât sa continue”.
Potrivit politologului, ”este un bulgare de zapada care se rostogoleste la vale pe munte, cu o viteza tot mai mare, si pe care nimeni nu-l poate opri”.
SUSPENDAREA AUTONOMIEI CATALANE
În cazul în care are loc declararea independentei, ”acest lucru va obliga statul sa intervina”, afirma Javier Pérez Royo, un profesor emerit de drept constitutional la Universitatea din Sevilla.
El evoca articolul 155 din Constitutia spaniola, care permite Guvernului, în cazul în care o regiune îsi încalca obligatiile constitutionale si legale sau ”aduce atingere grava interesului general al statului”, sa ”o oblige sa le respecte”.
Niciodata declansat, acest articol a fost prezentat adesea ca un ultim recurs, însa ministrul Justitiei a parut, luni, sa deschida usa aplicarii sale, declarând ca Guvernul, care a pus deja sub tutela bugetul catalan, ar face ”tot ceea ce permite legea” sa împiedice declararea independentei.
”Ne aflam într-o strategie de actiune-reactiune”, declara Oriol Bartomeus, care evoca aplicarea articolului 155 sau o arestare a lui Puigdemont.
În acest caz, probabil ca vor avea loc manifestatii în masa, la fel ca dupa arestarea celor 14 functionari catalani de rang înalt pe 21 septembrie, la Barcelona.
Oriol Bartomeus pariaza pe o mobilizare ”de genul 15 mai” 2011, când o miscare a indignatilor a ocupat timp de luni de zile piete publice în întreaga tara.
Alta dificultate cu care se confrunta Guvernul consta în faptul ca ”în pofida întregii sale desfasurari politienesti, a închis doar 4% din sectiile de votare”, subliniaza politologul Pablo Simon, în opinia caruia ”Guvernul nu controleaza teritoriul în Catalonia”.
MOÅ¢IUNE DE CENZURÄ‚ ÎMPOTRIVA LUI RAJOY
Partidul Popular (PP) al lui Mariano Rajoy si membrii Ciudadanos (centru), care le sunt în mod radical ostili sustinatorilor independentei, nu detin o majoritate absoluta în Camera Deputatilor.
Teoretic, socialistii din cadrul PSOE si Podemos (stânga radicala), sustinuti de partide regionale, inclusiv catalanii, pot, asadar sa se constituie într-o majoritate care sa-l rastoarne pe Rajoy de la putere.
“Rajoy a stors lamâia înfruntarii pâna la capat, iar asta începe sa se întoarca împotriva lui”, apreciaza Javier Pérez Royo.
În opinia lui Pablo Simon, o motiune de cenzura este un scenariu care ”nu poate sa fie exclus, dar trebuie sa aiba loc în 48 de ore. Daca exista o declaratie unilaterala de independenta, nu mai este posibil un compromis, tot cadrul este spart”.
Ori socialistii, care sustin ”aplicarea Constitutiei”, nu par sa privilegieze aceasta cale.
Asta ar însemna de fapt ca liderul lor, Pedro Sanchez, sa le faca consesii importante sustinatorilor independentei, eventual un referendum de autodeterminare legal, un lucru pe care o parte a PSOE îl respinge în mod categoric.
DESCHIDEREA UNOR NEGOCIERI
Dupa cinci ani de dialog al surzilor între catalani si statul spaniol, o reluarea a negocierilor pare foarte improbabila.
Carles Puigdemont a îndemnat la o ”mediere internationala” în vederea solutionarii crizei, fara sa precizeze ce asteapta de la ea.
Însa Pablo Simon vede ”foarte greu cum s-ar putea impune moderatii din fiecare tabara”.
Noi alegeri regionale în Catalonia, asa cum cere Ciudadanos, sun si ele foarte putin probabile în opinia sa. ”Ar însemna sa se dea numaratoarea înapoi la zero”.