UE a alocat un buget de 1,1 miliarde de euro pentru perioada 2021-2024 destinat teritoriilor palestiniene, Fasia Gaza, Cisiordania, Ierusalimul de Est, precum si pentru refugiatii din alte state. Banii sunt gestionati, pe de o parte de Autoritatea Palestiniana, condusa de partidul Fatah, principalul rival al organizatiei teroriste Hamas, si pe de alta parte de UNRWA, agentia pentru refugiatii palestinieni, scrie hotnews.ro.
In contextul socului international produs de atacurile Hamas asupra civililor israelieni, in dezbaterea publica europeana a aparut si subiectul inghetarii fondurilor alocate de UE pentru teritoriile palestiniene, pe fondul suspiciunii ca acestea ar putea ajunge la gruparea terorista.
De asemenea, patru dintre tarile membre care platesc separat bani pentru Palestina - Austria, Germania, Danemarca si Suedia - au anuntat ca isi vor revizui contributia financiara.
Ulterior, seful diplomatiei europene Josep Borrell a promis ca ajutorul va continua, dar „se va verifica orice scurge de fonduri catre Hamas”, iar europarlamentarul roman Siegfried Muresan a anuntat ca aceste fonduri vor trebui, totusi, reevaluate.
In acest context, contribuabilul european poate avea doua intrebari legitime: pentru ce anume trimite UE bani in teritoriile palestiniene si de unde stim ca fondurile nu sunt folosite de organizatiile teroriste pentru a cumpara rachete?
In primul rand trebuie spus ca incepand cu 2008, UE plus statele membre individual (la care se adauga Norvegia si Elvetia) reprezinta cel mai mare finantator al teritoriile palestiniene, cu o asistenta anuala care a depasit un miliard de euro.
In al doilea rand, pentru perioada 2021-2024, exista o „Strategie comuna europeana pentru sprijinul Palestinei” care prevede un buget total de 3,2 miliarde de euro, din care Uniunea Europeana va suporta 1,1 miliarde de euro (restul de bani provin de la cateva state membre individual, plus Norvegia si Elvetia).
Pentru ce regiuni sunt destinati acesti bani?
Ajutorul european este destinat palestinienilor care traiesc in Cisiordania, Fasia Gaza, Ierusalimul de Est, precum si refugiatilor din tari precum Liban, Siria, Iordania.
Populatia Palestinei este de aproximativ cinci milioane de oameni, din care trei milioane locuiesc in Cisiordania si Ierusalimul de Est, iar restul de doua milioane in Fasia Gaza.
Ca o precizare, potrivit informatiilor pe care le regasim in documentul UE, palestinienii din Cisiordania si Ierusalimul de Est traiesc alaturi de peste 640.000 de colonisti israelieni, in asezari considerate ilegale. Practic, 20% din locuitorii din Cisiordania sunt israelieni.
De asemenea, mai mult de doi din cinci palestinieni care traiesc in Palestina sunt refugiati, iar 39% din populatie are sub 14 ani.
O treime din banii alocati de UE (353 milioane euro) merge catre refugiati prin UNRWA, agentia ONU care ofera protectie si asistenta refugiatilor palestinieni.
De altfel, in timpul ultimelor bombardamentele ale Israelului in Fasia Gaza, peste 100 de mii de oameni s-au refugiat in scolile si cladirile acestei organizatii, dupa cum a povestit pentru HotNews.ro jurnalistul Sami Abu Salem.
Care sunt cele 5 mari domenii pentru care UE trimite bani in Palestina?
In general, ajutorul financiar al UE este structurat pe cinci mari piloni:
- Democratia, statul de drept si drepturile omului
- Reforma guvernantei, consolidarea fiscala si politica
- Furnizare durabila a serviciilor
- Schimbarile climatice, accesul la servicii autosuficiente de apa si energie
- Dezvoltare Economica Durabila
- Primele doua directii urmaresc consolidarea unor institutii credibile ale unui viitor stat palestinian viabil. Urmatoarele doua se refera la construirea unui sistem functional de servicii pentru cetateni, in special pentru cei vulnerabili.
Aici, in document exista cateva informatii interesante pentru context.
- 97 % din apa extrasa din subteran in Fasia Gaza este improprie consumului uman, iar doua treimi din populatia regiunii nu are apa curenta. De asemenea, nu exista in zona energie electrica pentru tratarea apei sau pentru a pompa apele uzate.
- In cea mai mare parte a anului 2018, electricitatea a fost disponibila doar patru ore pe zi, ulterior in 2020 a ajuns la 8-12 ore pe zi, datorita unui ajutor venit din Qatar.
La modul concret, banii UE ar urma sa contribuie, de exemplu, la realizarea unor instalatii de desalinizare a apei de mare.
Din alocarile europene pe 2023, 30 de milioane de euro au avut ca destinatie exact cresterea volumului de apa potabila care ajunge la populatie.
Tot referitor la resurse, Israelul controleaza peste 80 % din resursele de apa din Cisiordania, iar „in ceea ce priveste energia, Palestina depinde in mod fundamental de importurile israeliene”.
De asemenea, banii UE sunt destinati si investitiilor in economie, agricultura si crearea de oportunitati pentru palestinieni pentru a-si dezvolta propriile afaceri.
Din nou, daca ne intoarcem la contextul in care se acorda acest ajutor, in strategie exista cateva date concrete:
- Restrictiile asupra activitatii economice impuse de ocupatia israeliana in Zona C (ocupata si controlata de Israel), unde se afla majoritatea resurselor naturale ale Cisiordaniei, au fost deosebit de daunatoare economiei palestiniene.
- Inchiderea Fasiei Gaza a afectat, de asemenea, sectorul sau de export candva dinamic.
- Legaturile economice dintre Cisiordania si Fasia Gaza au disparut astazi practic, intarind dependenta economica palestiniana de Israel.
- Unul din patru palestinieni traieste in saracie. Ratele saraciei sunt mai mari in Fasia Gaza, Ierusalimul de Est si Zona C. In Fasia Gaza rata saraciei a crescut de la 38,9% in 2011 la 53% in 2017, in timp ce in Cisiordania viata s-a imbunatatit usor: 13,9 % in 2017, fata de 17,6 % in 2011
- In Fasia Gaza, 80% din populatie (aproximativ 1,68 milioane) are nevoie de asistenta umanitara.
- Izbucnirea razboiului din Ucraina a accentuat criza din Gaza, pretul fainii de grau crescand in 2022 cu 41%.
Un lucru important care trebuie spus aici este ca strategia recunoaste doar un singur partener si anume Autoritatea Palestiniana, condusa Mahmoud Abbas, care insa, de facto, nu exercita autoritate decat in Cisiordania (n.r.- in realitate, doar 41 % din teritoriul acesteia, mai exact Zona A si Zona B - in colaborare cu Israelul), in timp ce in Gaza controlul apartine Hamas, organizatia rivala a Fatah.
Autorii strategiei recunosc acest lucru si precizeaza ca la cei cinci piloni ai finantarii europene trebuie adaugate alte trei principii:
- O singura autoritate. „Partenerii europeni de dezvoltare se angajeaza sa abordeze provocarile impuse de fragmentarea teritoriului dintre Zona A, B, C si Ierusalimul de Est in Vest si intre Cisiordania si Fasia Gaza si autoritatea acesteia.
- Sprijin pentru refugiatii din Palestina (o treime din banii UE plus ai statelor membre merg catre UNRWA).
- Se va face o evaluare a relatiei dintre „ajutor umanitar/ dezvoltare” si „securitate/ pace”, precum si cu respectarea drepturilor omului. Cu alte cuvinte, acordarea banilor nu se poate face daca beneficiarii nu respecta pacea sau nu respecta drepturile omului.
Referitor la cum functioneaza lucrurile la fata locului, in contextul in care Autoritatea Palestiniana primeste fondurile europene, pe care trebuie sa le foloseasca in teritorii pe care nu le controleaza efectiv, mi se pare relevant sa amintesc discutia pe care am avut-o in 2017, in Gaza City, cu sotia romanca a unui medic palestinian care lucra intr-un spital local.
Femeia mi-a povestit ca sotul ei primeste de cateva luni numai 70 % din salariu:
- De ce numai 70%?
- Din aprilie se intampla asa. E o forma de presiune a Autoritatii Palestiniene asupra Hamas din Gaza. Salariile sunt platite de Autoritatea Palestiniana, dar toti directorii spitalelor sunt de la Hamas. E o chestie politica”.
Pe ce se mai duc banii europeni trimisi in Palestina?
La inceputul acestui an, UE a anuntat pachetul de asistenta financiara pentru 2022 in valoare de aproape 200 de milioane de euro, la care se adauga cele 97 de milioane pentru UNRWA (refugiati).
Cu acesti bani s-au platit salarii si pensii din teritoriile palestiniene, de asemenea, 27 de milioane de euro au fost destinati sprijinirii microintreprinderilor si IMM-urilor, agro-business-uri inteligente, economie verde, programe rurale, mediu.
12 milioane de euro au fost alocati doar pentru populatia palestiniana din Ierusalimul de Est (pentru sanatate, incluziune sociala in dezvoltarea sectorului privat etc).
5 milioane EUR vor sprijini accesul palestinienilor la justitie si conditiile pentru a avea parte de procese echitabile si asistenta juridica etc.