Aproape jumatate din populatia lumii va fi chemata la urne in 2024, conform calculelor AFP. Circa 49% dintre locuitorii planetei vor avea de ales sefi de stat si membri ai legislativului. Insa alegerile de anul acesta, fie ca este vorba de SUA, Africa, Rusia, UE, Taiwan sau Iran, vor avea loc intr-un context international tot mai dificil, sub semnul conflictului ruso-ucrainean, al razboiului dintre Hamas si Israel si al tensiunilor crescande dintre China si Taiwan. Observatorii atrag atentia ca scrutinele vor fi supuse riscului de dezinformare si de manipulare legata de inteligenta artificiala (AI), in contextul in care democratia liberala pierde teren in fata autoritarismului si autocratiei, trasnmite digi24.ro.
Aproximativ 30 de tari isi vor alege presedintele, in timp ce alegeri legislative sunt planificate in circa 20 de state.
Iata un tur de orizont al celor mai notabile scrutine, potrivit AFP, citata de Agerpres:
Statele Unite ale Americii si posibila revenire a lui Trump
La 5 noiembrie 2024, zeci de milioane de americani vor merge la vot pentru a-si desemna "marii electori", responsabili cu alegerea „chiriasului” de la Casa Alba.
Scrutinul prezidential american cu numarul 60 va avea probabil un aer de deja-vu, cu un posibil meci retur intre presedintele democrat in exercitiu Joe Biden, in varsta de 81 de ani, si predecesorul sau republican, Donald Trump, in varsta de 77 de ani.
Aceasta potentiala inclestare a veteranilor va fi urmarita cu atentie, dupa controversele si informatiile false din jurul alegerilor prezidentiale din 2020. Trump nu si-a recunoscut niciodata infrangerea si un anumit numar de americani raman convinsi ca votul le-a fost „furat”.
Congresul a aprobat la 14 decembrie deschiderea oficiala a unei anchete de demitere a lui Biden, motivata de afacerile controversate ale fiului sau, Hunter, in strainatate, dar care nu are aproape nicio sansa de succes.
Rusia: opozitia cu botnita
Presedintele Federatiei Ruse, Vladimir Putin, a carui tara este vizata de o serie de sanctiuni occidentale si care si-a trimis soldatii sa atace Ucraina in 2022, si-a anuntat la 8 decembrie 2023 intentia de a candida pentru a cincea oara la alegerile prezidentiale, care vor avea loc in martie 2024.
Realegerea sa este sigura, orice opozitie reala fiind eradicata metodic in Rusia in ultimii ani, noteaza AFP.
Putin, care conduce Rusia de 23 de ani, a modificat Constitutia in 2020, el fiind astfel teoretic autorizat sa ramana la putere pana in 2036, ceea ce l-ar face sa-l depaseasca pe insusi dictatorul Iosif Stalin din punct de vedere al longevitatii la Kremlin.
In ultimii ani, opozitia rusa si societatea civila au fost reduse la tacere pe fundalul conflictului din Ucraina: principalii oponenti politici sunt fie exilati, fie inchisi. Este cazul lui Aleksei Navalnii, inamicul numarul unu al Kremlinului, condamnat in august la 19 ani de inchisoare, pe langa cei 11 ani si jumatate pe care deja ii executa, si despre care in prezent sustinatorii sai spun ca nu stiu unde se afla.
India: aproape un miliard de votanti
Circa 945 de milioane de indieni sunt chemati la vot in mai 2024 pentru alegerile generale din aceasta tara care a devenit cea mai populata din lume in 2023, depasind China.
Partidul Bharatiya Janata (BJP), al prim-ministrului Narendra Modi, in functie din 2014, este dat castigator in sondaje, nationalismul sau atragand majoritatea hindusa, noteaza AFP.
Aceste alegeri vor avea loc intr-un context de regres in ceea ce priveste drepturile politice si libertatile civile, potrivit organizatiei neguvernamentale Freedom House.
Condus de Rahul Gandhi, partidul Congresul National Indian, candva dominant si acum slabit, a incercat sa formeze o mare coalitie cu partide de opozitie regionale disparate pentru a contesta conducerea lui Modi.
UE cheama cetatenii sa aleaga viitorii eurodeputati
Peste 400 de milioane de alegatori din 27 de tari europene sunt chemati sa desemneze 720 de europarlamentari la inceputul lunii iunie, in cadrul unui scrutin transnational gigant.
Scrutinul europarlamentar ar putea fi marcat de o noua crestere a fortelor eurosceptice, asa cum o demonstreaza triumful Partidului Libertatii (PVV, islamofob, de extrema dreapta) in alegerile legislative din Regatul Tarilor de Jos.
Aceste alegeri europarlamentare vor avea loc intr-un moment in care imigratia face obiectul unor dezbateri aprinse in mai multe tari din cele 27 de state membre ale UE si cand portofelele europenilor au fost puternic lovite de inflatie.
Mexic: soc la feminin
O femeie ar putea deveni pentru prima data in istorie, in iunie, presedinta a Mexicului, un simbol important in aceasta tara in care se inregistreaza mii de feminicide anual.
Doua femei sunt considerate favorite pentru a-i succeda presedintelui in exercitiu Andres Manuel Lopez Obrador: fosta primarita a capitalei Ciudad de Mexico, Claudia Sheinbaum, din partea partidului de guvernamant Morena (stanga), aflata in fruntea sondajelor de opinie, si senatoarea Xochitl Galvez, reprezentanta coalitiei de opozitie, formata din trei partide.
Daca va fi aleasa presedinta, Claudia Sheinbaum va deveni si prima evreica ce va ocupa acest post.
Iran: Alegeri legislative la 18 luni de la moartea lui Mahsa Amini
In Iran vor avea loc alegerile legislative la 1 martie 2024, la 18 luni de la decesul Mahsei Amini.
Moartea acestei tinere kurde, dupa arestarea ei de catre politia moravurilor pe motiv ca nu purta asa cum trebuie valul islamic, a declansat manifestatii masive care au durat luni de zile impotriva liderilor politici si religiosi. Miscarea de protest a fost aspru reprimata si s-a soldat cu sute de morti si mii de arestari.
Alegerile anterioare din 2020 au fost marcate de descalificarea masiva a candidatilor reformisti si moderati, reducand practic alegerile la o competitie intre conservatori si ultraconservatori.
Senegal: alegeri sub tensiune?
Desi in 2024 sunt planificate circa 10 scrutine prezidentiale in Africa, alegerile din Senegal, programate pentru 25 februarie, ar putea fi marcate de tensiuni.
In septembrie 2023, presedintele Macky Sall, aflat la putere din 2012, si-a desemnat premierul, pe Amadou Ba, drept candidat al taberei sale, o alegere contestata pe plan intern.
Din partea opozitiei, ramane in suspans candidatura lui Ousmane Sonko, clasat al treilea la alegerile prezidentiale din 2019 si care in prezent se afla in inchisoare. La 17 noiembrie 2023, Curtea Suprema a anulat o hotarare care l-a readus in cursa pe adversarul incarcerat. Cazul urmeaza sa fie rejudecat.
Sonko a fost condamnat la inceputul lunii iunie si retinut la sfarsitul lunii iulie sub diferite acuzatii, ceea ce a provocat proteste si violente. Oponentul denunta un „complot” menit sa-i torpileze candidatura, acuzatie pe care guvernul o neaga.
Venezuela: va putea opozitia sa conteste regimul chavist?
In Venezuela, cufundata intr-o criza politica si economica grava care a trimis in exil peste sapte milioane de oameni, socialistul Nicolas Maduro, succesorul lui Hugo Chavez (1999-2013), vizeaza sa obtina un al treilea mandat in a doua jumatate a anului 2024.
Realegerea sa in 2018, considerata in mare ca fiind frauduloasa, nu a fost recunoscuta de multe tari, intre care Statele Unite.
O mare parte a opozitiei, indelung divizata, s-a unit in spatele liberalei Maria Corina Machado, in ciuda neeligibilitatii acesteia.
Statele Unite, care in octombrie au atenuat timp de sase luni embargoul petrolier asupra Venezuelei, detinatoarea celor mai mari rezerve de „aur negru” din lume, solicita ridicarea interdictiei de a candida impusa oponentilor, inclusiv in ceea ce o priveste pe Maria Corina Machado.
Alegeri in doua dintre tarile cu cel mai mare numar de musulmani din lume, Pakistan si Indonezia
In februarie, doua dintre tarile cu cel mai mare numar de musulmani din lume - Pakistan si Indonezia - au alegeri la distanta de o saptamana una fata de cealalta, scrie CNN. Pakistanul va organiza primul scrutin general de la inlaturarea de la putere a popularului, dar controversatului fost premier Imran Khan, acuzat de acte de coruptie, pe care el le neaga. Desi nu candideaza, Khan este in continuare forta motrice a partidului sau politic.
La nici o saptamana, Indonezia va desfasura cea mai ampla zi electorala din lume - la care ar urma sa voteze peste 200 de milioane de alegatori in tara si circa 1,7 milioane de indonezieni din diaspora.
Africa de Sud poate ajunge intr-un punct de cotitura
Africa de Sud va organiza poate cel mai epifanic scrutin din Africa post-Nelson Mandela, intr-o perioada marcata de probleme. Cand sud-africanii s-au prezentat la urne in alegerile municipale de acum doi ani, Congresul National African (ANC), al fostului lider antiapartheid, a obtinut pentru prima data in istoria sa sub 50% din voturi, alegatorii fiind consternati de dezordinea si coruptia care au marcat o mare parte din cei aproape 30 de ani de cand acest partid se afla la guvernare.
Daca tendinta descendenta continua si la scrutinul general din 2024, atunci acesta va fi un moment definitoriu in istoria politica a Africii de Sud.
Taiwan, un nou presedinte in centrul tensiunilor dintre SUA si China
Miza este extrem de ridicata intr-o perioada de tensiuni sporite intre Beijing si Taipei, in contextul in care SUA continua sa fie garantul democratiei in Taiwan, scrie CNN.
Cu trei candidati prezidentiali, alegerea Partidului Democrat Progresiv (DPP) si candidatul cu un usor avans fata de ceilalti, Lai Ching-te, este un blestem pentru China, cu promisiunile lui de a continua sa apere cu hotarare suveranitatea insulei.
Pe locul doi, la mica distanta de Lai, se plaseaza Hou Yu-Ih, din partea partidului de opozitie Kuomintang (KMT), care vrea sa inceapa discutii cu Beijing.
Pe pozitia a treia, dar la mare departare, se claseaza Ko Wen-je, din partea Partidului Poporului din Taiwan (TPP). Ko a fost primar al Taipeiului si propune o cale de mijloc, mai aproape de conciliere.
Daca alegatorii aleg status quo-ul, este de asteptat ca Beijingul sa-si intensifice presiunea.
De ce conteaza?
Donald Trump, care nu si-a recunoscut niciodata infrangerea in scrutinul din 2020 si a sustinut in mod fals ca voturile au fost masluite, a jurat sa se razbune pe oponenti daca revine la putere, inclusiv pe Departamentul de Justitie, pe birocratia federala si pe presedintele in exercitiu Joe Biden, aminteste Reuters.
Aceasta a alimentat temeri ca ostilitatile politice din SUA s-ar putea reaprinde si ar putea provoca revolte civile.
Trump are un usor avans in sondajele de opinie, in ciuda numeroaselor acuzatii penale la adresa sa.
Rezultatele alegerilor prezidentiale si legislative din Taiwan, din 13 ianuarie, ar putea configura modul in care presedintele Republicii Populare Chineze, Xi Jinping, isi urmareste obiectivul de a prelua controlul asupra a ceea ce Beijingul considera a fi un teritoriu chinez „sacru”.
China il detesta pe Lai Ching-te, considerandu-l un separatist. Militari ai armatei americane au declarat ca Xi a ordonat armatei chineze sa fie pregatita sa invadeze Taiwanul pana in 2027.
In Rusia, realegerea lui Putin inseamna ca razboiul Moscovei impotriva Ucrainei va continua, ceea ce va pune la incercare rabdarea principalului aliat al Kievului, SUA. Trump a criticat nivelul crescut de ajutor militar pe care americanii il ofera Ucrainei.
In India, liderul autocrat Narendra Modi are vant in pupa in scopul sau de a fi reales premier, dupa ce a cultivat un stil de conducere fara compromisuri care este pe placul multor alegatori si investitori straini, dar irita grupurile de aparare a drepturilor omului. Daca partidul nationalist hindus al lui Modi castiga alegerile, principalul centru de interes va continua sa fie economia, nu drepturile.
Va face democratia un pas inapoi in 2024?
In dezbaterea legata de faptul ca democratia liberala pierde teren in fata autoritarismului si autocratiei are si Africa un cuvant de spus.
Loviturile de stat din Niger si Gabon din 2023 au contribuit la restrangerea democratiei in Africa de Vest si Centrala, unde s-au produs opt lovituri de stat din 2020. Dar mai la sud, o competitie politica ampla si intensa urmeaza sa aiba loc in 2024.
Dupa trei decenii de guvernare marcata de coruptie si declin economic, Congresul National African din Africa de Sud (ANC) risca sa-si piarda majoritatea parlamentara pentru prima data de cand Nelson Mandela a condus aceasta formatiune la putere, in 1994, odata cu incheierea perioadei de apartheid.
In cazul in care se va intampla acest lucru, ANC ar putea avea nevoie de un partener de coalitie sa ramana la putere - cel mai probabil, fie Alianta Democratica, populara in randul alegatorilor albi, fie Luptatorii pentru Libertate Economica, un partid marxist, favorit in randul alegatorilor de culoare saraci.
Cu toate ca organizatia prodemocratie Freedom House, cu sediul in SUA, care analizeaza drepturile politice si libertatile civile pentru a masura nivelul de democratie, considera ca democratia este de 17 ani in regres, in cel mai recent raport al sau, aceasta a sugerat ca democratia „isi va reintra in drepturi”.
Treizeci si patru de natiuni au inregistrat progrese in 2022, iar tarile in care s-au observat regrese, in numar de 35, este cel mai mic inregistrat de cand a fost semnalata curba descendenta, a relevat Freedom House in raportul sau din luna martie a anului 2023.