Pe masura ce tensiunile cu Occidentul cresc, Putin si Xi Jinping devin tot mai apropiati

Un summit intre presedintele Chinei si cel al Rusiei, care se asteapta sa aiba loc in ziua ceremoniei de deschidere a Jocurilor Olimpice, vine intr-un moment crucial atat pentru Vladimir Putin, cat si pentru Xi Jinping, deoarece masarea soldatilor rusi la granita cu Ucraina alimenteaza temerile privind o invazie iminenta, un eveniment care ar umbri cu siguranta momentul olimpic al Chinei. Ultimul lucru pe care si-l doreste Xi Jinping este ca interesul de la acest eveniment sportiv sa fie deturnat de declansarea, in aceeasi perioada, a unui razboi in Ucraina. 

Intalnirea fata in fata va reprezenta o noua etapa in ceea ce a devenit un parteneriat din ce in ce mai strans intre Beijing si Moscova, pe masura ce relatiile cu Occidentul se deterioreaza pentru ambele parti.

Vladimir Putin face parte dintr-un grup restrans de lideri politici mondiali care participa la aceasta editie a Jocurilor Olimpice. Guvernele occidentale, inclusiv Statele Unite, Marea Britanie si Australia, au anuntat deja un „boicot diplomatic” al Jocurilor Olimpice de iarna de la Beijing, din cauza abuzurilor drepturilor omului si genocidului comis in regiunea Xinjiang. Alti lideri politici au refuzat invitatiile, invocand controalele stricte ale Beijingului privind pandemia de COVID-19.

Jurnalistii CNN observa ca editia din 2022 a Jocurilor Olimpice de la Beijing va fi in contrast puternic cu editia din 2008 a Jocurilor Olimpice de la Beijing, cand presedintele american de la acea vreme, George W. Bush, impreuna cu alti lideri occidentali erau fotografiati zambind bucurosi alaturi de oficiali chinezi in timp ce isi aplaudau loturile nationale.

De data aceasta, Olimpiada din 2022 va scoate in evidenta spatiul care a aparut intre regimul de la Beijing si Occident in anii care au trecut de la precedentele Jocuri Olimpice desfasurate in capitala Chinei. Prezenta lui Vladimir Putin pe lista publicata de Ministerul chinez de Externe cu demnitarii care vor lua parte la inaugurarea Olimpiadei de iarna, precum si summitul intre liderul de la Beijing si liderul de la Moscova, indica apropierea dintre cele doua puteri vecine.

Intrebarea care este acum pusa de tot mai multi occidentali este daca se va intampla la aceasta editie a Jocurilor Olimpice ceea ce s-a intamplat ultima data cand Beijingul a gazduit o Olimpiada. Atunci, in 2008, Rusia a invadat un alt stat fost sovietic, Georgia. Si pe masura ce tensiunile continua sa creasca la granita cu Ucraina, toti ochii vor fi atintiti asupra lui Putin.

„Este un moment foarte dramatic in confruntarea Rusiei cu Occidentul si, intr-un fel, in confruntarea Chinei cu Occidentul”, a declarat Alexander Gabuev, cercetator pe spatiul Asia-Pacific la Centrul Carnegie din Moscova.

Faptul ca momentul reprezinta prima intalnire personala dintre cei doi lideri in mai bine de doi ani nu face decat sa sublinieze semnificatia acesteia. Presedintele Xi nu a parasit China din ianuarie 2020, bazandu-se in schimb pe „diplomatia cloud”, tinand discursuri la evenimente internationale majore si intalnindu-se cu lideri straini prin intermediul sesiunilor video. 

De altfel, liderul partidului comunist chinez nu a gazduit niciun demnitar strain pe tot parcursul anului 2021, deoarece China a mentinut granitele inchise din ratiuni pandemice. 

Moscova-Beijing. O noua alianta?

Intalnirea dintre Putin are loc intr-un moment in care Beijingul si Moscova si-au sporit parteneriatul in domeniul comertului, tehnologiei si coordonarii exercitiilor militare. De asemenea, cele doua capitale devin tot mai vehemente cu privire la modul in care cooperarea lor poate respinge o ordine mondiala occidentala dominata de ceea ce China a numit „asa-numitele aliante si mici clici”.

Intr-un apel video in decembrie cu Putin, Xi Jinping a cerut ca Rusia si China „sa intensifice coordonarea si colaborarea in afacerile internationale” si sa respinga „actele hegemonice si mentalitatea Razboiului Rece”.

In timp ce analistii declara ca Beijingul va mentine probabil un ton ambivalent in general si va cere pace in cazul oricaror viitoare actiuni rusesti asupra Ucrainei, China si-a aratat deja simpatia fata de mesajul Moscovei catre NATO, care solicita garantii de securitate pentru a limita extinderea Aliantei Nord-Atlantice de-a lungul granitelor Rusiei.

Intr-o convorbire telefonica desfasurata saptamtna trecuta intre ministrul chinez de externe Wang Yi si secretarul de stat american Antony Blinken, oficialul chinez a cerut ca „preocuparile legitime de securitate ale Rusiei” sa fie luate in serios.

Rusia si China au o istorie indelungata de a se sprijini reciproc impotriva a ceea ce considera ca este o interferenta occidentala in afacerile lor interne, respingand sanctiunile conduse de SUA si votand adesea ca un bloc omogen in cadrul Consiliului de Securitate al ONU.

Luni, China a fost singurul membru al Consiliului de Securitate al Natiunilor Unite care a votat alaturi de Rusia in sedinta convocata de SUA pentru a discuta despre consolidarea militara a Rusiei la granita cu Ucraina. Avand doar sprijinul Chinei, rusii au fortat un vot la inceputul reuniunii pentru a decide daca sesiunea trebuie sa se desfasoare cu usile inchise. Facand apel la continuarea eforturilor diplomatice pentru rezolvarea crizei, ambasadorul chinez Zhang Jun a declarat ca in prezent este nevoie urgenta de „o diplomatie tacuta, nu de o diplomatie a microfonului”. Insa majoritatea celor 15 membri ai Consiliului au votat pentru a continua in sedinta publica.

Totodata, rusii au catalogat apelul Statelor Unite privind intensificarea fortelor armate ale Rusiei la granita cu Ucraina drept o „provocatoare isterie”.

Rusia si China au fost apropiate de-a lungul timpului de legaturile lor economice, de nevoia de securitate de-a lungul granitei lor de peste 4.000 de kilometri, precum si de asemanarile in natura regimurilor lor, potrivit cercetatorului Alexander Gabuev.

Cu toate acestea, „ingredientul secret” al consolidarii legaturilor intre Moscova si Beijing din ultimii ani a fost determinat de confruntarile lor simultane cu Washingtonul, mai precizeaza Gabuev. 

„Pentru Rusia, relatiile cu SUA au mers din rau in mai rau”, a adaugat Gabuev, precizand ca si in raport cu China a putut fi observata o politica consistenta de concurenta a SUA.

2021 a fost un an emblematic pentru relatiile chino-ruse, pentru ca cele doua state au reinnoit un tratat vechi de 20 de ani privind cooperarea. In plus, cele doua state au acumulat un record in valoare de 146 de miliarde de dolari in ceea ce priveste comertul bilateral, iar cei doi presedinti au declarat ca relatiile lor au ajuns „cel mai inalt nivel” din istorie.

De asemenea, China si Rusia au urmarit sa consolideze coordonarea exercitiilor militare, organizand un exercitiu militar comun la scara larga in nordul Chinei si prima patrula navala comuna China-Rusia in Pacificul de vest.

Totusi, aceste legaturi sunt inca departe de o alianta militara oficiala si ambele s-au ferit sa se implice in mod direct in potentialele conflicte ale celuilalt, spun expertii, lucru care este probabil sa ramana valabil si in privinta tensiunilor de la granita rusa cu Ucraina.

„Desi Beijingul sugereaza ca intelegere cererile de securitate ale Rusiei catre NATO si SUA si da impresia ca s-ar opune sanctiunilor aplicate Rusiei de catre Occident, in realitate nu are niciun interes concret sa se implice in conflictele Rusiei cu NATO”, a declarat Anna Kireeva, profesoara asociata la Institutul de stat pentru relatii internationale din Moscova. Aceasta mai spune ca „factorii de decizie de la Kremlin sunt perfect constienti de acest lucru”.

Analistii sunt de parere ca un eventual conflict armat in Europa ar servi, fara indoiala, la intarirea legaturilor dintre Moscova si Beijing, mai ales daca Rusia ar fi lovita de sanctiuni occidentale profunde. Acest lucru ar spori dependenta economica a Moscovei de China. Beijingul ar putea beneficia, de asemenea, de o deturnare a concentrarii SUA de la concurenta cu China, mai spun expertii. 

Prietenia dintre Putin si Xi Jinping

Intalnirea de vineri inaintea de startul Jocurilor Olimpice de Iarna poate evidentia si o alta latura a parteneriatului dintre China si Rusia: relatia personala stransa dintre cei doi lideri politici de la Moscova si Beijing.

Acest lucru a fost demonstrat in perioada premergatoare intalniri bilaterale din 4 februarie. In decembrie, Xi Jinping l-a numit pe Vladimir Putin „vechiul sau prieten” si a spus ca „asteapta cu multa nerabdare” intalnirea lor din preajma Olimpiadei. 

„Cu toate problemele structurale care fac din relatia China-Rusia un parteneriat strategic complex si dificil, Xi Jinping si Vladimir Putin sunt mult mai cooperanti unul cu celalalt, in comparatie cu perechile de lideri politici din trecutul recent al celor doua tari”, remarca Steve Tsang, director al Institutului SOAS China din cadrul  Universitatii din Londra.

„Exista un element de chimie personala, in sensul ca ambii sunt lideri autoritari puternici si fiecare il apreciaza pe celalalt pentru ceea ce a reusit sa faca la el in tara”, a mai declarat Tsang.

Vladimir Putin il va informa pe omologul sau chinez Xi Jinping cu privire la discutiile discutiile Rusiei cu Statele Unite si NATO, a declarat luna trecuta presa de stat rusa, in timp ce se asteapta ca cei doi lideri sa isi concentreze dialogul pe consolidarea cooperarii intr-o serie de diverse domenii.

O astfel de intalnire in persoana va oferi o oportunitate de a „energiza” legaturile lor bilaterale, potrivit lui Yu Bin, profesor de stiinte politice la Universitatea Wittenberg din Ohio.

„La nivel personal, nu uitati ca atat Putin, cat si Xi sunt fani ai diferitelor sporturi. Se vor bucura de Jocurile Olimpice in timp ce vorbesc despre probleme mondiale", a adaugat Yu Bin, precizand ca s-ar putea ca China sa nu creada ca o posibila invazie in Ucraina, asa cum este descrisa de guvernele occidentale, este iminenta.

Dar intrebari mai profunde cu privire la ceea ce s-ar putea intampla in cazul unui conflictul al Rusiei cu Occidentul si Ucraina vor ramane cu siguranta fara raspuns si dupa aceasta intalnire, subliniaza analistii politici.

La începutul lunii decembrie, Adunarea Generală a ONU a aprobat un „armistițiul olimpic”, care propune, în esență, încetarea oricăror ostilități sau conflicte militare pe durata Jocurilor Olimpice.

Mai exact, acest „armistițiu olimpic” ar trebui respectat din 28 ianuarie (șapte zile înaintea debutului JO), până pe 30 martie 2022 (șapte zile după finalizarea Jocurilor Paralimpice de Iarnă).

Numai că tot mai multe voci din comunitatea internațională se tem că rușii ar putea declanșa o incursiune armată în Ucraina în preajma Jocurilor Olimpice, mai ales că au deja două antecedente în acest sens. Prima oară s-a întâmplat chiar în ajunul unei alte olimpiade organizate de Beijing - Jocurile Olimpice de vară 2008. Chiar în acea perioadă Rusia a decis să invadeze Georgia.

A urmat apoi invazia și anexarea Crimeei, în 2014, fix după finalizarea Jocurilor Olimpice de iarnă, organizate de Rusia în stațiunea Soci, de pe malul Mării Negre.

Dar de această dată, având în vedere relația dintre cele două țări, Putin ar putea avea o abordare mai delicată, potrivit lui Gabuev.

„Cred că Rusia va fi atentă la sensibilitățile Chinei în ceea ce privește ceremonia de deschidere și poate o parte desfășurării Olimpiadei. Rusia dorește să acorde o atenție suficientă presei și, de asemenea, nu dorește să distragă atenția de la întâlnirea dintre Putin și XI Jinping. Moscova vrea în primul rând să arate că, chiar dacă va fi supusă sancțiunilor occidentale, nu este singură, ci are un parteneriat cu o altă superputere globală" a mai subliniat Gabuev.