Propunerea UE care vizeaza diminuarea folosirii gazelor cu 15% in statele membre, pentru a se pregati in eventualitatea unor intreruperi suplimentare ale livrarilor de gaze din Rusia, se confrunta cu rezistenta guvernelor, sporind temerile privind aprobarea planului, transmite Reuters.
Miercuri, Comisia Europeana a propus ca toate statele membre sa reduca folosirea gazelor cu 15% intre 1 august 2022 si 31 martie 2023, fata de media din ultimii cinci ani. Obiectivul este voluntar, dar UE il poate face obligatoriu daca Bruxelles-ul declara un risc substantial de deficit de gaze.
Riscul substantial de deficit de gaze si pozitia statelor din UE
La reuniunea diplomatilor din statele membre UE, cel putin 12 din 27 de state membre si-au exprimat temerile in privinta propunerii, au declarat pentru Reuters surse care au dorit sa-si pastreze anonimatul. Principalul punct nevralgic este daca UE ar trebui sa aiba puterea de a face obiectivul obligatoriu.
Danemarca, Franta, Irlanda, Italia, Malta, Tarile de Jos, Polonia si Portugalia sunt printre tarile care spun ca Bruxelles-ul nu ar trebui sa poate face asta inainte ca statele membre sa-si exprime pozitia si, posibil, opozitia, noteaza Agerpres.
„Statele membre vor sa aiba capacitatea de a activa mecanismele de criza, nu este ceva ce ar trebui sa faca Comisia Europeana”, sustine o sursa.
Conform propunerii, Executivul comunitar va consulta Grupul de coordonare al gazelor format din reprezentantii tarilor inainte de a face obiectivul obligatoriu.
Al Jazeera scrie ca Bruxelles-ul ar putea face obiectivul obligatoriu daca ar considera ca exista un risc substantial de penurie severa in blocul comunitar, in cazul in care Rusia inchide complet robinetele, de exemplu.
Pentru a fi adoptata, propunerea are nevoie de aprobarea unei majoritati consolidate a tarilor UE - cel putin 72% din cele 27 de state membre, adica 19 sau mai multe. Ea ar urma sa fie votata in cadrul unei reuniuni a ministrilor energiei din blocul comunitar, care va avea loc la 26 iulie.
Pana acum, tarile UE si-au redus cererea combinata de gaze cu doar 5%, in pofida lunilor de tensiuni privind livrarile din Rusia si a cresterii preturilor, a anuntat comisarul pentru energie, Kadri Simson.
Motivul pentru care Ursula von der Leyen a anuntat acest plan
Rusia a redus deja in mod semnificativ livrarile, intrerupandu-le chiar catre mai multe state membre - inclusiv Polonia, Bulgaria, Olanda, Danemarca si Finlanda - din cauza refuzului acestora de a se conforma cererilor Kremlinului ca platile pentru gaz sa fie facute in ruble.
De asemenea, luna trecuta a redus fluxurile prin conducta sa Nord Stream 1 la 40% din capacitate, invocand probleme tehnice care, potrivit acesteia, au fost cauzate de sanctiunile occidentale radicale impuse dupa ce a lansat ceea ce numeste "operatiunea militara speciala" in Ucraina.
Conducta, care duce spre Germania, a fost inchisa in iulie timp de 10 zile pentru a se efectua lucrari de intretinere, ceea ce a dus la scaderea livrarilor catre Europa. Acesta a fost redeschis joi, iar fluxurile dinspre Rusia au revenit la 40 % din capacitate.
Reluarea a avut loc la o zi dupa ce Ursula von der Leyen, presedintele Comisiei Europene, a acuzat Rusia ca „santajeaza blocul” si „foloseste energia ca pe o arma”.
Aceasta a avertizat statele membre ca trebuie sa se pregateasca pentru o „potentiala intrerupere totala a gazului rusesc” si le-a cerut sa economiseasca proviziile pentru a accelera umplerea instalatiilor de stocare in anticiparea a ceea ce a spus ca sunt „probabile” reduceri viitoare.
„Aceasta este o cerere importanta pentru intreaga UE si necesara pentru a ne proteja”, a declarat von der Leyen in cadrul unei conferinte de presa sustinute miercuri la Bruxelles.
Reactia statelor membre la planul propus de Comisia Europeana
In pofida incertitudinii continue privind aprovizionarea din Rusia, mai multe tari UE si-au exprimat opozitia fata de propunerea blocului de reducere a consumului de gaz. Polonia si Spania s-au pronuntat impotriva planului la 24 de ore dupa ce a fost prezentat.
Secretarul pentru Energie din Portugalia, Joao Galamba, a declarat ca tara sa „este total impotriva” planului UE „Propunerea Comisiei Europene nu ia in considerare diferentele dintre tari”, a mai declarat Galamba pentru publicatia Expresso, adaugand ca peninsula iberica, care nu depinde de gazul adus prin conducte din Rusia, ramane „o insula” energetica cu putine interconexiuni energetice cu restul Europei.
Si Guvernul spaniol a anuntat ca se opune reducerii consumului de gaze cu cel putin 15%, dorit de Bruxelles pentru toate statele membre ale Uniunii Europene, apreciind ca aceasta masura nu este neaparat „justa” si nici „eficienta”.
„Spania nu sprijina aceasta propunere”, a declarat ministrul spaniol pentru Tranzitia Ecologica, Teresa Ribera, intr-o conferinta de presa, exprimandu-si regretul ca aceasta masura nu a facut obiectul unei dezbateri in prealabil.
Un purtator de cuvant al guvernului Greciei a declarat joi ca Atena se opune, de asemenea, planului, dupa ce tara a dezvaluit un plan de urgenta care vede intreruperea electrica prin rotatie ca ultima solutie in cazul in care aprovizionarea cu gaze rusesti este intrerupta. Aceste masuri de urgenta vor fi activate doar daca alte actiuni, inclusiv cresterea capacitatii de energie pe carbune, cerand consumatorilor sa reduca consumul de energie la orele de varf si oprirea exporturilor de energie, se dovedesc insuficiente, a declarat autoritatea de reglementare a energiei din Grecia.
Ministrul grec al energiei, Konstantinos Skrekas, a precizat, la randul sau, ca Grecia si-a exprimat deja dezacordul fata de propunerea Comisiei Europene si a intreprins si toate actiunile necesare pentru a asigura o aprovizionare suficienta. El a adaugat ca problema va fi discutata si o decizie va fi luata pe 26 iulie la Consiliul de Ministri al UE.
Se asteapta ca propunerea UE sa intampine rezistenta si din partea altor tari membre, printre care Polonia, care si-a umplut instalatiile de stocare a gazelor naturale la 98% din capacitate, si Ungaria, care depinde in mare masura de importurile de energie din Rusia.
Cu toate acestea, alte cateva tari, precum Danemarca, Austria, Italia, Suedia si Germania, au activat planuri de urgenta care ar putea duce in cele din urma la rationalizarea gazelor, ceea ce indica faptul ca ar putea sustine planul.
Intre timp, multi lideri europeni au cautat surse alternative de aprovizionare cu gaze, orientandu-se in ultimele saptamani catre tari precum Statele Unite, Qatar, Algeria, Azerbaidjan si Emiratele Arabe Unite.
Reactia Rusiei la planul UE
Moscova nu a comentat inca in mod special planul UE, dar a sustinut in repetate randuri ca este un furnizor de energie de incredere si da vina pe sanctiunile occidentale pentru reducerea fluxurilor catre cumparatorii sai europeni.
Joi, purtatorul de cuvant al Kremlinului, Dmitri Peskov, a respins acuzatiile lui von der Leyen privind santajul cu gazul si a declarat ca orice "dificultati tehnologice" privind furnizarea de gaz rusesc catre cumparatorii europeni au fost cauzate de sanctiunile impuse de UE si de statele sale membre.
Rusia a furnizat Europei aproximativ 40% din gazele naturale anul trecut, Germania fiind cel mai mare importator al continentului in 2020, urmata de Italia.
Miscarile Moscovei de a restrictiona livrarile au venit in timp ce statele membre UE se lupta cu ratele inflatiei in crestere, consumatorii avand mai putin de cheltuit pe masura ce preturile la energie cresc si costul total al rachetelor vietii.
Orice intrerupere completa a gazului ar da o lovitura si mai grea economiilor deja tulburate, care se lupta sa revina in urma devastarii economice declansate de pandemia COVID-19.
Testul istoric de solidaritate europeana
Luni, Agentia Internationala pentru Energie (AIE) a avertizat UE sa se pregateasca pentru ce e mai rau, in ciuda asigurarilor Rusiei cu privire la fiabilitatea sa.
„Europa este acum fortata sa opereze intr-o stare constanta de incertitudine cu privire la aprovizionarea cu gaze rusesti si nu putem exclude o intrerupere completa”, a spus directorul executiv al AIE, Fatih Birol. „Liderii europeni trebuie sa se pregateasca acum pentru aceasta posibilitate ca sa evite potentialele daune care ar rezulta dintr-un raspuns dezarticulat si destabilizator”, a adaugat acesta.
„Iarna aceasta ar putea deveni un test istoric de solidaritate europeana, unul cu implicatii dincolo de sectorul energetic si pe care Europa nu-si poate permite sa-l transforme intr-un esec”, a mai precizat directorul executiv al AIE.
Marti, Fondul Monetar International a avertizat, de asemenea, ca „inchiderea partiala a livrarilor de gaze afecteaza deja cresterea europeana, iar o oprire completa ar putea fi substantial mai grava”.
FMI a mai spus ca produsul intern brut in state membre precum Ungaria, Slovacia si Republica Ceha s-ar putea reduce cu pana la 6%, adaugand ca Italia „s-ar confrunta cu un impact semnificativ din cauza dependentei mari de gaze in productia de electricitate”.