Razboiul Rusiei impotriva Ucrainei a aruncat in aer relatia Germaniei cu regimul de la Moscova, iar Berlinul se vede acum trecand printr-un proces dureros de introspectie, indoiala de sine si recriminare, scrie Politico. Dupa ani de zile in care germanii au sustinut ca un pic de „politica rasariteana” (Ostpolitik) ar fi tot ce este nevoie pentru a tine Rusia in frau, elita politica, academica si jurnalistica din Germania are o noua dilema: Cum au putut sa se insele atat de tare in privinta Rusiei?
Aproape niciodata in istorie nu s-a mai intamplat ca increderea unei tari in propriile forte si imaginea ei despre locul pe care il ocupa in lume sa fie atat de zdruncinate peste noapte, scrie Politico.
Cancelarul Olaf Scholz, un socialist democrat care a preluat conducerea tarii dupa plecare Angelei Merkel in decembrie, a anuntat o schimbare de 180 de grade a politicii de aparare a Germaniei imediat dupa ce Rusia a invadat Ucraina.
Supranumit Zeitenwende („schimbare istorica”), planul include angajamentul de a aloca 100 de miliarde de euro pentru aparare in cat mai scurt timp.
Doar cateva saptamani mai tarziu, panica instaurata in randul oficialilor de la Berlin in privinta actiunilor lui Vladimir Putin a lasat loc unei atitudini mai sfidatoare fata de aliatii sai care cer Germaniei sa accelereze aprovizionarea Ucrainei cu arme mai serioase decat rachetele din era sovietica pe care le-a trimis pana acum.
Aceasta incapatanare aminteste de faptul ca relatia Germaniei cu Rusia nu a fost cladita peste noapte. Procesul a durat ani de zile, iar la final toata tara a devenit complice, scrie Politico.
Angela Merkel
Niciun german nu este mai responsabil pentru criza din Ucraina decat Angela Merkel, scrie Politico. Cancelarul care a condus Germania din 2005 pana in 2021 a fost principala voce din spatele refuzului de a primi Ucraina in alianta NATO.
Merkel a insistat mereu ca Putin este o persoana cu care se poate negocia, in ciuda multelor evenimente care demonstrau contrariul, precum invadarea Georgiei, bombardarea Siriei, anexarea Crimeei, razboiul din Donbas, doborarea zborului MH-17, asasinarea criticilor Kremlinului sau otravirea lui Alexei Navalnii.
Cancelarul german era atat de sigur ca diplomatia in relatia cu Rusia era calea pentru a mentine pacea incat si-a dat chiar acceptul construirii proiectului Nord Stream 2 in 2015 in ciuda razboiului din estul Ucrainei si a ocuparii peninsulei Crimeea.
De cand au izbucnit cele mai recente confruntari armate din Ucraina, nu s-au mai auzit prea multe despre Merkel, care a transmis luna trecuta printr-un purtator de cuvant ca nu si-a schimbat pozitia fata de decizia ei din 2008 de a bloca aderarea Ucrainei la NATO, scrie Politico.
Frank-Walter Steinmeier
Un om de incredere al fostului cancelar al Germaniei, Gerhard Schroder, Steinmeier a fost unul dintre promotorii formarii aliantei energetice cu Rusia prin gazoductul Nord Stream inca de la inceputul proiectului.
La fel ca multi alti social-democrati, Steinmeier a spus ca proiectul va garanta pacea prin crearea unei dependente reciproce intre Germania si Rusia.
Steinmeier a jucat un rol important in incercarile de a gasi o solutie diplomatica in Ucraina, in special prin asa-numita „formula Steinmeier”, prin care influenta Rusiei in Germania ar fi fost complet consolidata, potrivit Politico.
Presedintele Germaniei a admis de curand ca a gresit cand a sprijinit proiectul Nord Stream si ca s-a inselat in privinta lui Putin. Chiar si asa, presedintele ucrainean Volodimir Zelenski a refuzat sa il primeasca la Kiev, ceea ce l-a obligat sa isi anuleze vizita. Intre timp, cei doi s-au impacat.
Gerhard Schroder
Dupa ce a pierdut postul de cancelar in favoarea lui Merkel in 2005, Schroder ar fi putut sa se retraga din activitate in Hanovra si sa duca o viata linistita impreuna cu familia sa, scrie Politico. Perioada petrecuta de Schroder la conducerea Germaniei a fost, probabil, cea mai de success dintr-o intreaga generatie si, daca s-ar fi retras la timp, fostul cancelar ar fi ramas un lider politic de admirat.
Ca multi alti politicieni, insa, Schroder a ales calea banilor, potrivit Politico, si a decis sa accepte oferta de a deveni presedintele comitetului actionarilor proiectului Nord Stream, pe care l-a aprobat in ultimele zile la sefia tarii.
Singurul lucru pozitiv care se mai poate spune in acest moment despre fostul cancelar este ca a ramas foarte loial, scrie Politico. Din nefericire, loialitatea sa este pentru Putin. Fratia celor doi sefi de stat, o situatie nemaipomenita in politica globala a ultimelor decenii, ar fi amuzanta daca nu ar fi asa de tragica.
Multi l-ar fi putut ierta pe Schroder pentru primul gazoduct Nord Stream. Pana la urma, multi oficiali occidentali au gresit in modul in care au negociat cu Putin. Dar, in loc sa se delimiteze de Rusia, Schroder s-a apropiat si mai mult si a devenit cel mai important aparator al lui Putin din Occident – un rol pe care continua sa il joace.
Fostul cancelar german a facut in martie o vizita la Moscova in incercarea de a intermedia un acord de pace, insa vizita a fost interpretata de unii drept o incercare a lui Schroder de a-si repara imaginea si nimic mai mult.
Schroder a spus de curand pentru New York Times ca razboiul Rusiei a fost o „greseala”, dar si-a aparat propriile decizii, spunand: „Nu imi fac mea culpa”.
Joe Kaeser
Este adevarat ca liderii politici ai Germaniei poarta mare parte din responsabilitate pentru abordarea naiva a tarii fata de Rusia, insa la fel de adevarat este ca oficialii au fost si impinsi de la spate in acest sens, scrie Politico. Si nimeni nu a impins mai tare decat Kaeser.
Ca director executiv al companiei Siemens intre 2013 si 2021, Kaeser a sustinut cu inversunare comertul cu Rusia. Dupa anexarea Crimeei, Kaeser s-a remarcat prin refuzul de a-si anula calatoria la Moscova pentru a sta de vorba cu Putin in resedinta privata a liderului de la Kremlin.
Kaeser i-a atacat pe cei care l-au criticat, spunand ca nu va permite ca niste „turbulente temporare sa aiba prea multa influenta asupra planurilor noastre pe termen lung”.
Kaeser si-a cerut scuze de curand pentru remarci si a spus ca Putin l-a pacalit. „Am fost unul dintre cei care au crezut in principiul Wandel durch Handel”, a spus Kaeser, referindu-se la strategia Germaniei de a incerca sa transforme statele autoritare prin dezvoltarea legaturilor comerciale.
Wolfgang Reitzle
Reitzle a fost principala forta din spatele gigantului industrial al gazelor naturale, Linde, pentru ultimii 20 de ani si a crescut implicarea companiei pe piata din Rusia.
Putini directori germani au fost mai apropiati de guvernul lui Putin decat Reitzle, un fost director de la BMW care a fost mai intai director executiv si apoi presedinte al Linde, un post pe care nu il mai ocupa din martie.
Reitzle a semnat anul trecut o intelegere de 6 miliarde de dolari cu Gazprom pentru a construi un hub de gaze naturale in apropiere de granita Rusiei cu Estonia. Pana acum, compania nu s-a retras din proiect.
Cu toate ca Reitzle a ramas tacut despre situatia din Ucraina, Linde a declarat ca este „foarte ingrijorata de criza umanitara” provocata de razboi. Nu este, insa, atat de ingrijorata incat sa intrerupa afacerile cu Putin, scrie Politico.
Conferinta de Securitate de la Munchen
Privita din afara, conferinta anuala de la Munchen nu pare sa reprezinte mai mult decat o ocazie pentru elitele din toata lumea sa guste din placerile capitalei Bavariei. Dar, intalnirea este si un loc de exceptie pentru a negocia si a-ti face relatii, ceea ce explica de ce atat de multi dintre invitati provin din lumea afacerilor.
Atat Horst Teltschik, care a activat ca si consilier principal al lui Helmut Kohl inainte de a conduce conferinta incepand din 1999, cat si Wolfgang Ischinger, fost diplomat german devenit consultant care a preluat fraiele conferintei din 2008, s-au zbatut sa curteze oficiali si oameni de afaceri rusi, potrivit Politico.
Efectul cautat a fost sa legitimizeze Rusia ca partener de afaceri al Germniei, in ciuda sanctiunilor pe care Occidentul le-a impus asupra tarii.
Comitetul de Est
Platforma principala prin care companiile germane patrund pe piata ruseasca este o organizatie numita „Ost-Ausschuss” (Comitetul de Est). Printre membrii grupului de lobby fondat in 1950 se numara multe dintre cele mai cunoscute corporatii din Germania, precum BMW, Volkswagen sau BASF, gigantul din industria chimica.
De cand Rusia a anexat Crimeea, grupul a reprezentat cel mai bun prieten al Moscovei la Berlin pledand impotriva impunerii sanctiunilor. Grupul a reusit si sa obtina aprobarea guvernului in 2015 pentru proiectul Nord Stream 2.
Kremlinul a recompensat eforturile grupului oferindu-le un nivel de acces fara precedent. Cea mai mare realizare a grupului in acest sens a fost o intrevedere anuala cu Putin care, anul acesta, a fost anulata.
Matthias Platzeck
Un fost premier al statului german Brandenburg si lider social-democrat, Platzeck a reprezentat fata mai blanda la Berlin a agresiunii ruse, scrie Politico. Nascut si crescut in Germania comunista, Platzeck, care a admis ca este un iubitor al cinematografului sovietic, a incercat sa ii convinga pe germani ca nu au de ce sa se teama de Rusia.
Platzeck, un invitat frecvent al emisiunilor de talkshow din Germania, a spus de multe ori ca Rusia este neinteleasa si ca Occidentul ar trebui sa se deschida mai mult fata de Rusia pentru a castiga increderea Moscovei.
In cartea sa din 2020, „Aveam nevoie de o noua politica rasariteana”, Platzeck a spus ca Peninsula Crimeea ar trebui sa fie recunoscuta drept teritoriu rusesc de catre comunitatea internationala, o cerinta pe care Platzeck a facut-o prima data la scurt timp dupa invazia Rusiei din 2014, potrivit Politico.
Intre timp, Platzeck si-a revizuit pozitia cu privire la Crimeea. La o zi dupa ultima invazie a Rusiei, acesta a admis ca a gresit despre Moscova. „M-am pacalit pentru ca ceea ce s-a intamplat acum a fost de necrezut pentru mine”, a spus Platzeck, care si-a dat demisia din postul de presedinte al Forului ruso-german, un grup non-profit pe care el l-a condus pentru a promova legaturile dintre cele doua tari.
Georg Restle
Un reporter binecunoscut din Germania si prezentator al jurnalului de stiri primetime numit „Monitor”, Restle a sustinut ideea controversata ca expansiunea in estul Europei a aliantei NATO este de vina pentru actiunile agresive ale Rusiei.
Desi l-a criticat pe Putin si razboiul declansat in Ucraina, pe care a inceput de curand sa il prezinte de la Kiev, Restle a spus Occidentul este la fel de vinovat ca Putin pentru conflictul cu Rusia.
„Increderea a fost distrusa in ultimii ani si Rusia nu este, sub nicio forma, singurul vinovat”, le-a spus Restle telespectatorilor in 2018 in timp ce se pregatea sa critice NATO pentru ca organizau exercitii militare pe flancul estic al aliantei.
„Istoria recenta arata ca, mai mult decat oricine, Occidentul, imbatat de victoria din Razboiul Rece, a ignorat interesele Rusiei in nenumarate randuri, in timp ce nu a invatat nimic sau nu a vrut [sa invete]”, a spus Restle.
Cu doua zile inainte de ultima invadare a teritoriului Ucrainei de catre trupele ruse, Restle a discutat in termeni negativi despre „interesele de securitate ale Rusiei” ignorate de Occident, „minciunile americanilor din razboiul din Iraq” si despre misiunea NATO din Kosovo, chiar si in timp ce mentiona ca niciuna dintre acestea nu pot fi folosite de Putin pentru a-si justifica „incalcarea socanta a legii internationale”.
Friedrich Merz
La o prima vedere, Merz, noul lider al conservatorilor germani, pare sa nu aiba nicio legatura cu Rusia. Cu toate acestea, Merz, care a castigat sefia Uniunii Crestin-Democrate (CDU) la a treia incercare, s-a pozitionat de mai multe ori de partea gresita a istoriei, scrie Politico.
A fost nevoie de otravirea lui Navalnii din 2020 pentru a-l convinge pe Merz, un avocat corporatist, ca Nord Stream 2 nu este o idee buna. Pana la invazia declansata pe 24 februarie, Merz s-a impotrivit eliminarii Rusiei din sistemul de plati interbancare SWIFT, avertizand ca masura ar putea da foc unei „bombe atomice” in privinta impactului asupra pietelor financiare.
Intre timp, Merz si-a schimbat retorica si chiar a vizitat Kievul saptamana aceasta.
Jurgen Habermas
Habermas, „filozoful neoficial al Germaniei”, in varsta de 92 de ani a reprezentat un oracol al stangii politice din Germania timp de mai multe decenii si a afirmat ca Berlinul a luat decizia corecta cand a refuzat sa trimita arme in Ucraina, scrie Politico.
Manuela Schwesig
Fost ministru al familiei pe vremea lui Merkel, social-democratul a devenit premier al statului Mecklenburg-Vorpommern in 2017 si era vazuta de multi ca reprezentand viitorul partidului – pana cand si-a facut aparitia pe scena Nord Stream 2.
Schwesig nu a ratat nicio ocazie sa apere proiectul si pe Rusia in ultimii ani, mergand atat de departe cat sa infiinteze o fundatie non-profit cu bani de la Gazprom pentru a duce proiectul la capat in eventualitatea cand acesta ar fi fost lovit de sanctiunile americane, potrivit Politico.
Schwesig nu a discutat prea mult despre Ucraina, dar s-a concentrat pe SUA, pe care le-a acuzat pentru ca ar fi atacat proiectul Nord Stream 2 fara a avea motive intemeiate.
„Aveti de ales intre gazul rusesc din conducta baltica sau gazul de sist american care serveste intereselor Statelor Unite”, a spus Schwesig intr-o conferinta aprinsa cu membrii parlamentului in 2020.
Mai curand, Schwesig si-a schimbat si ea retorica si a spus ca fundatia a fost o greseala si ca Putin trebuie tras la raspundere pentru ca a atacat Ucraina. „Traim o noua era”, a spus ea saptamana aceasta.