In timp ce cursa pentru cele mai importante posturi din UE se incinge, „regina” Europei ramane favorita la castigarea celui de-al doilea ei mandat de presedinte al Comisiei Europene si devine, totodata, principala tinta a oricarui contracandidat care ar vrea sa ii ia locul, relateaza Politico, transmite digi24.ro.
Pentru un timp scurt anul trecut, Ursula von der Leyen parea ca va intampina probleme serioase in incercarea de a-si asigura al doilea mandat ca presedinte al Comisiei Europene.
Intr-o vizita surpriza in Israel ceea a avut loc in luna octombrie, von der Leyen a stat langa Benjamin Netanyahu si si-a exprimat solidaritatea fara margini in lupta pe care tara o poarta impotriva gruparii Hamas.
Declaratia ei nu ar fi fost sub nicio forma una problematica daca venea din gura unui presedinte american sau a unui politician din Germania – ceea ce von der Leyen a fost inainte de a prelua sefia Comisiei Europene.
Dar cuvintele au fost rostite de sefa uneia dintre cele mai puternice institutii ale Uniunii Europene in legatura cu una dintre cele mai fierbinti subiecte de dezbatere din blocul comunitar, astfel ca declaratia ei a starnit cel mai mare val e critici la adresa ei din cei patru ani petrecuti in fruntea Comisiei Europene.
Diplomatii s-au infuriat pentru faptul ca von der Leyen a ignorat o declaratie comuna facuta de ministrii de externe din UE care reprezenta pozitia oficiala a comunitatii europene si care cerea retinere si respect pentru dreptul international din parte Israelului.
In jur de 800 de angajati ai Comisiei Europene au semnat o scrisoare in care o criticau pe von der Leyen pentru sprijinul „neconditionat” si „necontrolat” oferit „uneia dintre cele doua parti” ale conflictului.
„Ea s-a comportat tot mai mult ca o regina”
Insusi Josep Borell, seful diplomatiei UE, a criticat-o pe von der Leyen pentru faptul ca a pretins ca vorbeste in numele intregii Uniuni Europene atunci cand a rostit discursul din Israel.
„Ea s-a comportat tot mai mult ca o regina”, a spus un diplomat european pentru Politico la acea vreme, criticand-o pe von der Leyen pentru ca si-a asumat un rol mai mare decat cel pe care il presupune jobul ei, pentru ca nu a luat in considerare guvernele din UE inainte sa ia o astfel de decizie si prefera sa conduca institutia prin decrete cu ajutorul unui mic grup de consilieri.
Acum, dupa ce au trecut mai multe luni de la acel scandal, pozitia lui von der Leyen pare din nou una sigura. Fara sa isi ceara scuze sau isi schimbe retorica, sefa Comisiei Europene a trecut peste furtuna politica ce se abatuse asupra ei si a iesit cu capul sus – poate nu neaparat mai puternica decat a fost vreodata, dar cu siguranta neafectata.
Ursula von der Leyen ramane favorita pentru un al doilea mandat ca presedinta a Comisiei si, mai mult, niciun alt candidat nu pare sa aiba vreo sansa sa o dea jos din varful ierarhiei vara aceasta, cand liderii europeni se intalnesc ca sa imparta functiile cele mai importante din UE.
Aceasta este metoda von der Leyen: aceeasi care ajutat-o sa treaca nu doar prin ultima criza, ci si peste toate provocarile care i-au iesit in fata in cei peste 20 de ani de cariera in politica.
De fiecare data cand i-au fost aduse critici, von der Leyen a dat dovada de o capacitate asemanatoare cu cea a lui Trump de a rezista si de a merge mai departe cu zambetul pe buze prin orice adversitate pana cand oponentii ei s-au dat batuti.
In conversatiile cu zeci de oficiali si diplomati UE, putini s-au aratat indoielnici de faptul ca un al doilea mandat este al ei daca si-l doreste. Criticii de la Bruxelles au amutit din nou sau, cel putin, s-au retras in umbra – nimeni nu vrea sa riste sa fie chemat la etajul al 13-lea al cladirii Berlaymont din Bruxelles, sediul Comisiei unde von der Leyen si echipa ei isi au birourile.
Cel mai puternic presedinte al Comisiei Europene de la Jacques Delors incoace
Vazuta initial drept protejata lui Merkel, von der Leyen s-a confruntat imediat cu un scandal legat de faptul ca ministerul ei a folosit consultanti externi fara o supraveghere adecvata.
Nu a durat mult pana cand criticile s-au evaporat, iar von der Leyen si-a transformat complet imaginea, reusind sa devina cel mai puternic presedinte al Comisiei Europene de la Jacques Delors, titanul politicilor europene care a jucat un rol crucial in crearea pietei unice europene, a monedei euro si a Uniunii Europene moderne. Delors a murit anul trecut in decembrie la varsta de 98 de ani.
Capacitatea ei de a lucra eficient sub presiune au facut-o sa fie vazuta drept liderul cel mai potrivit pentru a gestiona situatiile de criza. Von der Leyen este descrisa ca fiind dinamica, bine pregatita, in relatii bune cu Washingtonul si capabila sa inlature „ceata” care se lasa uneori asupra Bruxellesului.
Dupa ce aptitudinile i-au fost testate de pandemia de Covid-19 si razboiul din Ucraina, von der Leyen a devenit imaginea publica a masinariei birocratice europene in capitalele din intreaga Uniune Europeana.
Von der Leyen s-a remarcat cu atat mai mult cu cat stelele din constelatia puterii europene au lasat de dorit. Liderii francezi si germani sunt considerati aroganti si reci sau ineficienti si plictisitori, iar rivalul ei institutional, presedintele Consiliului European Charles Michel, este vazut la Bruxelles drept o persoana distrata si predispusa la gafe.
Michel a anuntat la inceputul anului ca va candida la alegerile europarlamentare din iunie, ceea ce inseamna ca va renunta aproape sigur la rolul sau din prezent.
„Ne innebuneste pe toti”
Problema pentru von der Leyen este ca punctul ei forte este si cea mai mare slabiciune a ei. In incercarea de a infrunta crizele din Europa, presedinta Comisiei Europene si-a ignorat proprii comisari sau a diminuat puterea de decizie a guvernelor nationale care erau obisnuite sa faca jocurile la Bruxelles.
Dupa invazia Rusiei in Ucraina, spre exemplu, Comisia a tinut in mare parte secrete discutiile legate de sanctiuni, coordinandu-si actiunile impreuna cu Parisul, Berlinul si Roma, dar si cu Washingtonul, si prezentand pachetul de sanctiuni doar in ultimul moment cand statele membre trebuiau sa se decida asupra adoptarii lor.
UE a fost intotdeauna criticata pentru ca actioneaza foarte lent, dar abordarea ei monarhica si instinctele ei de centralizare a puterii au atras si nemultumiri la Bruxelles.
Mai multi oficiali din Comisia Europeana au declarat pentru Politico ca stilul de conducere al lui von der Leyen si al echipei sale au provocat nemultumiri la toate nivelurile puterilor executive ale Uniunii Europene.
„Ne innebuneste pe toti”, s-a plans unul dintre oficialii Comisiei Europene citati de Politico. „Daca mai ramane un mandat, va veni un semnal clar din interiorul cladirii ca lucrurile trebuie sa se schimbe.”
„Ea isi face treaba ei fara sa se consulte in mod formal cu statele membre”, a spus un alt oficial UE. „A existat multa intelegere pentru acest lucru la inceputul razboiului din Ucraina, dar rabdarea in aceasta privinta este tot mai mica.”
Premierul ungar Viktor Orban s-a alaturat si el criticilor adresate lui von der Leyen: „Cat de des publicul a ramas cu impresia ca Europa este condusa de Comisie si de presedintele ei! Ne gandim la ea si ii citim cuvintele ca si cand ar vorbi un lider al Europei – cand, de fapt, ea este angajatul nostru, angajatul nostru platit al carei job este sa indeplineasca ceea ce noi decidem.”
Sabia lui Damocles care atarna deasupra candidaturii lui von der Leyen
Pentru a castiga al doilea mandat, von der Leyen trebuie sa fie propusa de liderii europeni si confirmata apoi de Parlamentul European. Din cauza ascensiunii extremei drepte in Europa, victoria lui von der Leyen nu va fi la fel de usoara ca prima oara cand a fost aleasa. „S-ar putea sa fie o adevarata surpriza”, a spus un membru francez al Parlamentului European care provine din unul din partidele proeuropene.
Scandalul Pfizergate atarna ca o sabie a lui Damocles deasupra candidaturii lui von der Leyen si ar putea schimba complet discutia privind sefia Comisiei Europene.
O analiza Politico a descoperit ca cel putin 215 milioane de doze de vaccinuri cumparate in punctul cel mai fierbinte al pandemiei au fost distruse, dupa ce pentru ele s-au platit 4 miliarde de euro din banii contribuabililor.
Indiferent daca aceste probleme si scandalurile aferente aparute in Polonia, Ungaria, dar si Romania, pe tema vaccinurilor o ingrijoreaza pe von der Leyen, sefa Comisiei nu arata niciun semn de slabiciune.
Orice s-ar intampla, oricare ar fi rezultatul anchetelor si deciziile judecatorilor, scenariul cel mai probabil ramane cel in care von der Leyen continua sa zambeasca neperturbata, indreptandu-se cu pasi repezi inspre castigarea unui nou mandat in fruntea Comisiei Europene.